Postul şi rugăciunea smerită ne poartă la Dumnezeu – Episcopul Ioan Casian la Hurezi

„Postul este drumul spiritual care, dacã este parcurs de noi însoțiți fiind de rugãciunea smeritã, ne poartã la întâlnirea cu Dumnezeu”, a spus Preasfinţitul Părinte Ioan Casian celor prezenţi în Duminica Vameşului şi Fariseului la Mănăstirea Hurezi.

Episcopul Ortodox Român al Canadei a slujit duminică în aşezământul monahal de la Hurezi, cu binecuvântarea Arhiepiscopului Varsanufie al Râmnicului.

Ierarhul a explicat faptul că „postul nu-și are scopul în sine, ci în Cel pe care îl descoperim treptat și îl întâlnim în mod deplin la capãtul acestui drum spiritual-ascetic – adicã Hristos Cel mort și înviat pentru noi și pentru a noastrã mântuire”.

Fiind la începutul perioadei Triodului, Preasfinţia Sa a  amintit semnificația celor patru duminici premergãtoare Postului Mare:

  • Duminica Vameșului și Fariseului: nevoia rugãciunii smerite,
  • Duminica Fiului Risipitor: puterea restauratoare a pocãinței,
  • Duminica Înfricoșatei Judecãți: dragostea cãtre aproapele condiție a intrãrii în Împãrãția lui Dumnezeu,
  • Duminica izgonirii lui Adam din Rai: postul ca luptã spiritual – asceticã și cale a redobândirii stãrii harice a Raiului pierdut.

Despre Duminica Vameşului şi Fariseului ierarhul a spus că „este importantã pentru noii creștinii deoarece ne pune în fața unei introspecții și alegeri care sã ne poarte la un fel de a fi autentic”.

El a vorbit despre cele două exemple oferite în textul evanghelic:

„Fariseul care cunoștea Legea și chiar făcea faptele Legii – postea de două ori pe săptămână și dădea zeciuiala – dar pe care le îndeplinea exterior. Aceste fapte însă nu reflectau o stare interioară smerită a inimii, ci o mândrie care îl făcea să privească cu dispreț pe cei din jurul său”, a spus Preasfinţia Sa.

„Vameșul în schimb, care fãcea parte dintr-o grup corupt, lucru pe care îl vedem în cazul lui Zaheu care despãgubește pentru nedreptãțile fãcute, se dovedește mai drept și mai autentic prin rugãciunea smeritã și fãrã pretenții care nu așteaptã nimic în schimb decât îngãduințã de la Dumnezeu pentru pãcate și neajunsuri și ajutor în cele înfãptuite”, a precizat ierarhul.

Prezentând cele două exemple, Preasfinţia Sa a spus că „aparența faptelor fãcute în mod superficial nu sunt suficiente pentru a fi drept înaintea lui Dumnezeu și aproape de El”.

De asemenea, Preasfinția Sa a vizitat în zilele de sâmbãtã și duminicã mãnãstirile Govora, Surpatele, Dintr-un lemn, Bistrița și Polovragi.

Mănăstirea Hurezi

Mănăstirea Hurezi este cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

Aşezământul monahal cuprinde:

  • mănăstirea propriu-zisă, biserica bolniței, ctitorită de doamnă Maria, soția lui Constantin Brâncoveanu, ridicată la 1696 și zugrăvită de Preda Nicolae și Ianache;
  • Schitul Sfinților Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele stareț Ioan Arhimandritul în 1698 și zugrăvită de Iosif și Ioan în 1700,
  • Schitul Sfântul Ștefan, după numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703 și zugrăvit de Ianache, Istrate și Harinte.

Foto credit: Arhivă Basilica.ro

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente