Biserica Ortodoxă Română se află astăzi, 17 martie 2013, în Duminica izgonirii lui Adam din Rai. La Sfânta Liturghie s-a citit pericopa evanghelică de la Sf. Ev. Matei, capitolul 6, versetele de la 14 la 21.
În cuvântul de învățătură rostit în Paraclisul Reședinței Patriarhale cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat învățăturile ce reies din Evanghelia de astăzi, făcând referire la perioada Postului Sfintelor Paști.
Perioada Postului este perioadă de apropiere mai mare de Dumnezeu, o perioadă de intensificare a legături noastre duhovnicești cu Dumnezeu, o perioadă de sporire, de creștere duhovnicească în relația noastră de credință vie și iubire smerită față de Dumnezeu, a arătat Preafericirea Sa evidențiind apoi învățăturile centrale ce reies din pericopa evanghelică de astăzi.
„Evanghelia pe care Biserica a rânduit-o a fi citită în Duminica a IV-a din perioada Triodului sau Duminica Izgonirii lui Adam din Rai este scurtă ca text, dar plină de înțelesuri duhovnicești folositoare pentru perioada de post în care intrăm împreună, cler și popor; Biserica întreagă intră în perioadă de post. Mântuitorul nostru Iisus Hristos mai întâi vorbește despre importanța iertării greșelilor semenilor noștri pentru ca și Dumnezeu să ne ierte nouă greșelile noastre. Apoi, Mântuitorul vorbește despre modul de postire spunând că atunci când postesc oamenii nu trebuie să fie triști, ci postul să se facă cu bucurie, într-un mod firesc, fără a atrage atenția prin fața posomorâtă, fără să căutăm slava de la oameni pentru că postim. În partea a treia a textului evanghelic de astăzi Mântuitorul vorbește despre comori. Ce fel de comori adunăm în viața noastră? Comori materiale trecătoare, instabile și permanent în pericolul de a-și pierde valoarea sau comori netrecătoare și sigure, comorile duhovnicești care se adună în suflet, în inimă și care sunt singurele comori pe care le luăm în Ceruri”, a precizat Preafericirea Sa.
Iubirea milostivă este mai tare decât păcatul
Părintele Patriarh a vorbit apoi despre scopul final al acestei perioade de post și anume dobândirea iubirii milostive care ne face asemănători cu Dumnezeu Cel Milostiv: „Evanghelia ne cheamă să începem această perioadă a Postului Sfintelor Paști prin iertarea acordată semenilor noștri și prin cererea de iertare din partea lor și astfel omul merge spre Hristos Cel Răstignit și Înviat, Cel care a iertat greșelile celor care l-au răstignit și a arătat prin aceasta că iubirea milostivă este mai tare decât păcatul, decât violența, decât dedublarea, decât toate formele de degradare ale ființei umane. Deci, iubirea milostivă este scopul principal al tuturor nevoințelor duhovnicești din perioada Postului Sfintelor Paști. Scopul final al acestei perioade de luptă duhovnicească este dobândirea iubirii milostive care ne face asemănători cu Dumnezeu Cel Milostiv”.
Fiecare om este liber în măsura în care poate iubi pe Dumnezeu și pe semenii săi
De asemenea, Patriarhul României a vorbit despre importanța nevoinței în vederea dobândirii iubirii milostive, darnice și iertătoare.
„Mântuitorul Iisus Hristos ne cheamă să adunăm comoara iubirii milostive în suflete și această iubire milostivă, darnică și iertătoare nu se dobândește doar prin simplă dorință, ci ea necesită și multă nevoință, nevoință înseamnă tăierea voii proprii și împlinirea voii lui Dumnezeu în viața noastră. Cuvântul nevoință, după cum remarca părintele Petroniu Tănase de la Schitul Românesc Prodromu din Muntele Athos, nu este un simplu exercițiu de asceză, ci este în primul rând renunțarea la voința proprie pentru a împlini voia lui Dumnezeu în viața noastră, eliberarea de voința pătimașă, egoistă prin ridicarea ei la un nivel duhovnicesc superior, acela al voinței de a asculta de Dumnezeu de a-l iubi pe Dumnezeu și pe semenii noștri astfel încât numai omul cu voință asemănătoare cu Dumnezeu este cu adevărat liber, este liber pentru că poate iubi. Fiecare om este liber în măsura în care poate iubi pe Dumnezeu și pe semenii săi”, a spus Preafericirea Sa.
Iubirea milostivă este o comoară care se dobândește prin biruință asuprea duhurilor rele
În Evanghelia de astăzi avem programul complet și concentrat al urcușului spre Înviere, al pregătirii pentru Sfintele Paști, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel arătând că acest urcuș cuprinde două componente: învierea sufletului din moartea păcatului și simțirea ca arvună, încă din timpul Postului, a bucuriei Sfintelor Paști.
„Deci, comoara pe care noi o adunăm numită iubirea milostivă este o comoară care se dobândește prin biruință asuprea duhurilor rele care încearcă să despartă pe om de Dumnezeu, să-l facă neascultător, nemilostiv, neîngăduitor și nepăsător din punct de vedere duhovnicesc. Deci, avem în Evanghelia de astăzi programul complet și concentrat al urcușului spre Înviere, al pregătirii pentru Sfintele Paști. Acest urcuș spre înviere are două componente, în primul rând învierea sufletului din moartea păcatului, din mormântul egoismului, al orgoliului al vieții pătimașe și eliberarea sufletului din această moarte duhovnicească ca uitare, despărțire, neascultare de Dumnezeu, neînfrânare, iar a doua componentă este simțirea ca arvună, încă din timpul Postului, a bucuriei Sfintelor Paști prin întâlnirea mai deasă, prin împărtășirea euharistică mai deasă cu Hristos cel Răstignit și Înviat. Deci, prin această perioadă ne înfrânăm de la bucate de origine animală pentru a putea să ne hrănim mai mult duhovnicește cu hrana pe care ne-o oferă Dumnezeu în cuvintele Sfintei Scripturi, în rugăciune, în sfintele slujbe, în primirea iertării ca urmare a spovedaniei și prin primirea iubirii milostive în sufletul nostru, în ființa noastră întreagă, a lui Hristos Cel Răstignit și Înviat”.
Postul care nu este însoțit de rugăciune nu este o lucrare duhovnicească
Totodată, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că postul reprezintă nu numai o înfrânare de la bucate, ci și de la păcate.
„Este vorba de o postire a întregii ființe, nu numai materială ci și spirituală. Aceasta înseamnă o transformare a noastră din oameni care sunt obișnuiți cu un mod de viață păcătos, în oameni care prin înfrânare, rugăciune, milostenie, pocăință, dobândesc gândirea lui Hristos, folosind gândurile, cuvintele și faptele ca manifestări ale prezenței iubirii milostive și smerite a lui Hristos în viața noastră. Postul nu este o înfometare, ci este o schimbare a hranei dând prioritate hranei duhovnicești față de hrana materială. Postul care nu este însoțit de rugăciune nu este o lucrare duhovnicească, ci doar un exercițiu de a cultiva estetic corpul sau din punct de vedere igienic și medical. De ce? Pentru că rugăciunea este hrana principală a postitorului. Cine se înfrânează de la cele materiale trebuie să sporească rugăciunea și să intensifice hrana spirituală prin citirea Sfintelor Scripturi, prin spovedanie și împărtășanie mai deasă și prin săvârșirea faptelor de milostenie în mod mai intens”, a spus Preafericirea Sa.
În continuare, Preafericirea Sa, a subliniat importanța recunoașterii propriilor noastre greșeli, mai ales în perioada postului: „Duminica a ceasta a izgonirii lui Adam din Rai se numește așa deoarece ea ne amintește de ce a pierdut Adam Raiul și anume pentru trei greșeli. În primul rând pentru că nu a ascultat de Dumnezeu, în al doilea rând că nu a postit, nu s-a înfrânat și în al treilea rând că nu s-a pocăit pentru greșeala sa, ci în loc să se pocăiască s-a scuzat acuzând pe altul. Ori, perioada postului este perioada în care noi scuzăm pe alții acuzându-ne pe noi înșine. Ne recunoaștem propriile noastre greșeli nu judecăm greșelile altora, ci le recunoaștem pe cele care le-am săvârșit”.
În cuvântul său, Părintele Patriarh a arătat că prin postul de 40 de zile din pustie și prin respingerea celor trei ispite Hristos Domnul a vindecat comportamentul lui Adam cel neascultător, nepostitor și nepocăit.
„Ascultarea de Dumnezeu și înfrânarea sunt lucrări pe care însuși Mântuitorul ni le arată în timpul postului său de 40 de zile în pustie când a respins cele trei ispite: lăcomia consumului de bunuri materiale, lăcomia de a stăpâni lumea și lăcomia de slavă deșartă, de autoafirmare egoistă a omului în izolare de Dumnezeu și adesea împotriva semenilor săi. Mântuitorul Hristos, respingând aceste ispite, de fapt vindecă comportamentul lui Adam cel neascultător, nepostitor și nepocăit. De aceea, în duminica aceasta a izgonirii lui Adam din Rai, Hristos Domnul ne vorbește despre post, despre nevoia de a aduna comori duhovnicești în sufletul nostru; această duminică a izgonirii lui Adam din Rai pentru că nu a postit ne îndeamnă la un urcuș duhovnicesc pentru recuperarea raiului, pentru reîntoarcerea în Paradis”, a spus Preafericirea Sa.
Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că postul este expresia iubirii noastre față de Dumnezeu și nu ceva constrângător, ci o ofrandă a iubirii omului față de Dumnezeu.
„Postul în ortodoxie nu este o obligație exterioară impusă, nu este o formalitate, nu este ceva constrângător, ci este o ofrandă a iubirii omului față de Dumnezeu. Postul este o manifestare a iubirii noastre față de Dumnezeu. Cum? Prin faptul că arătam dragoste față de Dumnezeu Dăruitorul mai mult decât dorință de a consuma darurile materiale pe care ni le-a dat. Când ne înfrânăm de la mâncăruri și de la lăcomia materială în general, dar ne gândim la Dumnezeu Dăruitorul vieții noastre atunci noi stabilim o prioritate și anume îl iubim pe Dumnezeu în rugăciune și in fapte buna mai multe decât lucrurile materiale primite de la El pentru a trăi biologic. Cu alte cuvinte, postul este expresia iubirii noastre față de Dumnezeu și cine înțelege că postul este dăruire de sine ca iubire față de Dumnezeu pentru a se umple mai mult în suflet de iubirea milostivă a Lui Dumnezeu nu simte greutatea postului. Deci, postul este adunarea comorilor de lumină de har de la Dumnezeu, de iubirea lui Hristos în sufletul nostru”, a spus Patriarhul României.
În prima duminică a Postului Sfintelor Paști, Biserica Ortodoxă se va afla în Duminica Ortodoxiei. Aceasta a fost sărbătorită pentru prima dată la 11 martie 843, în cea dintâi duminică a Postului Mare.
FOTO: ZIARUL LUMINA
