Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit joi un cuvânt la Conferința internațională „Dimensiunea pozitivă a libertății religioase: cum pot guvernele să sprijine organizaţiile religioase”, organizată la Palatul Patriarhiei.
În cuvântul său, Părintele Patriarh explică cum Statul democratic neutru şi cultele religioase autonome cooperează pentru binele societăţii în general.
În această zi de mare sărbătoare pentru creștinii ortodocși, Înălțarea Domnului, vă adresăm tuturor salutul: Bine ați venit! în Palatul Patriarhiei, locul desfășurării unui eveniment important din agenda Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.
Conferinţa internațională cu tema Dimensiunea pozitivă a libertății religioase: cum pot guvernele să sprijine organizaţiile religioase, care începe acum, este organizată de Secretariatul de Stat pentru Culte, în cooperare cu Patriarhia Română.
Tema libertății religioase şi a cooperării între state şi comunitățile religioase este una de mare actualitate în această perioadă care, deși este numită post-modernă, nu poate ignora una dintre trăsăturile esențiale ale persoanei umane, și anume dimensiunea religioasă sau spirituală.
Biserica privește în primul rând spre Dumnezeu şi spre proprii credincioși, este atentă la împlinirea misiunii ei spirituale de-a aduna persoanele şi popoarele în iubirea Preasfintei Treimi, dar ea este preocupată și de ajutorarea celor aflați în sărăcie, boală, singurătate sau deznădejde.
Biserica își împlinește menirea ei spirituală şi socială indiferent de ideologia politică statală, care adeseori, în ultimele secole, a fost antireligioasă sau anticreștină.
Biserica şi Statul, distincte şi autonome, dar slujind aceiași cetățeni, fiecare în modalitatea proprie, au dovedit de-a lungul timpului că pot coopera pentru binele comun al societății.
După căderea regimului comunist în anul 1989, România ultimelor trei decenii a cunoscut realizări importante în plan social ca urmare a cooperării între Stat şi cultele recunoscute, dar şi a cooperării practice între diferitele comunități religioase.
În anul 2005, în calitate de conducător al delegației Bisericii Ortodoxe Române, alături de reprezentanții celorlalte culte recunoscute din România, la invitația Secretariatului de Stat pentru Culte, am participat direct la elaborarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.
Acel demers comun încununat de succes a reprezentat un important exercițiu democratic şi de cooperare inter-instituțională, inter-confesională şi inter-religioasă, fără precedent în ţară noastră.
Legea organică privind regimul general al cultelor, la care am făcut referire, a intrat în vigoare în luna ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. Această lege a dezvoltat principiile cuprinse în articolul 29 din Constituţia României, respectiv libertatea de credință religioasă şi libertatea cultelor, autonomia cultelor faţă de Stat, dar şi sprijinul pe care Statul îl acordă cultelor, deoarece recunoaște contribuția acestora la viața societății.
Astfel, în România, Statul este neutru faţă de culte, iar cultele sunt autonome, însă acestea cooperează cu Statul pentru binele societăţii în general.
Ansamblul relațiilor dintre Stat şi cultele recunoscute în România se inspiră din diferite modele europene, în special german, iar motivația sprijinului financiar direct sau a facilităților fiscale acordate cultelor constă în aplicarea unor principii, precum: principiul garantării active a dreptului fundamental la libertate de religie; principiul recunoașterii utilității publice a cultelor; principiul cooperării între state şi comunitățile religioase; principiul respectării dreptului de proprietate şi al compensării bunurilor preluate de către Stat (în cazul Bisericii Ortodoxe Române, preluarea s-a realizat în etape succesive, începând cu anul 1863, prin secularizarea sau naționalizarea averilor bisericești).
În ceea ce privește tema acestei conferințe internaționale, respectiv cum pot guvernele să sprijine organizaţiile religioase, considerăm că experiența ultimelor decenii din România este una de parteneriat social, mai precis de cooperare în folosul societății în general.
Numeroase monumente istorice eclesiastice au fost consolidate şi restaurate, biserici noi au fost edificate (deoarece numărul credincioşilor ortodocși s-a dublat în perioada 1948-1989), o importantă structură de asistență socială şi medicală a Bisericii este în prezent funcțională, instituţii de învăţământ teologic şi confesional au fost înființate în întreaga ţară, iar românii din afara granițelor sunt ajutați în eforturile lor de a-şi menține identitatea religioasă, culturală şi lingvistică.
Aceste realizări se datorează şi sprijinului constant al Statului Român, prin Guvernul României – Secretariatul de Stat pentru Culte şi prin alte autorităţi publice centrale şi locale.
Cu recunoștință pentru acest sprijin, dorim să continuăm și să intensificăm această cooperare benefică pentru poporul român.
Sperăm ca această conferință internațională, care reunește conducători şi delegați ai departamentelor specializate în protecția libertății de religie din mai multe state membre ale Uniunii Europene, să fie un prilej de dialog, de promovare și de cooperare mai intensă între Stat şi comunitățile religioase, spre binele societății în general.
† Daniel
Patriarhul României
Foto credit: Basilica.ro
