Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a participat, luni, 04 aprilie 2016, la sesiunea solemnă a Academiei Române cu prilejul aniversării a 150 de ani de existență a instituției.
În cadrul acestui eveniment au rostit alocuțiuni Acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, ES Klaus Iohannis, Preşedintele României, ASR Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române, Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului – Parlamentul României, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, membru de onoare al Academiei Române, Prof. univ. dr. Adrian Curaj, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice. De asemenea, au fost rostite mesaje de felicitare și din partea academiilor europene.
Momentul festiv a fost deschis de președintele instituției, Academicianul Ionel Valentin Vlad, care a prezentat drumul instituției timp de 150 de ani.
„La împlinirea a 150 de ani de când se află în serviciul națiunii române Academia Română rămâne așa cum spunea marele Nicolae Iorga: Academia de azi ca și cea de ieri și cea viitoare privește cu deplină încredere în virtuțile și în puterea de viață a neamului, viitorul. Rolul predominant al Academiei Române este fără îndoială acela de a apăra identitatea noastră, adică valorile ei spirituale profunde, irepetabile, ținând cont și de tendințele actuale ale dezvoltării umanității.
Iată de ce în cadrul proiectelor de dezvoltare a României pe termen lung, circa 20 de ani de exemplu, Academiei Române îi revine realizarea unuia dintre cele mai de seamă dintre acestea. Cel legat de cultura românească privită între național și universal cu obiective bine definite în domeniul educației și al învățământului, în atragerea spre cultura populației țării, în special a tinerei generații care au astăzi alte ținte, și care înțeleg de multe ori greșit știința în cultura electronică în afirmarea contribuției oamenilor de știință și de cultură români, la știința și cultura universală, la cursul larg al culturii umanității”, a spus Acad. Ionel Valentin Vlad.
Președintele României, Klaus Iohannis, a reiterat importanța unei educații solide puse la dispoziție de Academia Română.
„Mă bucur să constat că Academia Română s-a angajat într-un demers de analiză și previzionare strategică pe termen mediu pentru o serie de domenii importante ale vieții economico-sociale. Am sprijinit și voi încuraja și pe viitor rolul de coagulant și multiplicator al capacităților creatoare ale națiunii, rol pe care îl poate juca Academia Română.
Prin membrii săi de onoare, prin contactul pe care îl dezvoltă între comunitățile științifice din țară și străinătate, Academia reprezintă România ca pe un important participant la dialogul între culturi. Academia este și un adevărat, respectat și credibil ambasador al capacităților intelectuale ale națiunii, contribuind la creșterea prestigiului României în lume. Cu toate aceste aprecieri și gânduri, stimate domnule Președinte și stimați membri ai Academiei, vă urez la mulți ani, multă putere de muncă şi proiecte ambiţioase”, a subliniat Preşedintele României.
La rândul său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reafirmat legătura strânsă dintre Academie și Biserică, precum și rolul personalităților bisericești care au marcat viața și cercetarea academică. Cuvântul integral poate fi consultat aici.
„Aniversarea a 150 de ani de existență a Academiei Române (1866-2016) este un moment semnificativ în viața științifică și culturală românească, un prilej de omagiere a ctitorilor și a personalităților care au onorat acest for reprezentativ de știință și cultură al României, cunoscut fiind rolul elitei intelectuale românești mai ales în cultivarea conștiinței naționale și a dorinței de unitate națională, având drept rezultat făurirea statului român modern. Genericul aniversar «150 de ani în serviciul Națiunii Române» ne arată că această prestigioasă instituție a poporului român a contribuit în mod deosebit la cultivarea și promovarea identității, unității şi demnității neamului românesc. Academia Română a rămas de-a lungul unui secol și jumătate cel mai important for al excelenței științifice și culturale românești, deși a cunoscut, asemenea tuturor instituțiilor de cultură ale României, vitregiile regimului comunist totalitar. Ne bucurăm că în vremurile de libertate Academia Română a colaborat cu Biserica Ortodoxă Română, iar printre membrii ei s-au aflat în trecut şi există şi astăzi mai mulţi slujitori ai Bisericii. Având nu doar vocația de a recunoaște și consacra personalități culturale și științifice, ci şi de a fi un spațiu al dialogului, al cercetării şi cooperării academice și al solidarității pentru binele național, Academia Română contribuie şi la promovarea științei românești pe plan internațional”, a spus Preafericirea Sa.
În context aniversar a fost dezvelită placa jubiliară Academia Română – 150 de ani în serviciul Națiunii Române, iar apoi a fost vernisată expoziția Artiști plastici, membri ai Academiei Române.
Ziua festivă se va încheia la Ateneul Român, unde, de la ora 17:00, va avea loc Gala aniversară care va fi deschisă de președintele Academiei Române, academicianul Ionel-Valentin Vlad. Aici va fi proiectat un film documentar dedicat istoriei Academiei Române, iar Filarmonica George Enescu va susține un concert extraordinar. Manifestările se vor încheia în foaierul Ateneului Român, unde va fi prezentată expoziția Un secol și jumătate de viață academică în România.
Pe 04 aprilie 2016 Academia Română împlineşte 150 de ani de activitate. Fondată în 1866, iniţial sub numele de Societatea Literară Română, apoi de Societatea Academică Română, instituţia, definită drept cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă românesc, primeşte, în martie 1879, titulatura Academia Română. Simbol al spiritualităţii naţionale încă de la înfiinţarea sa, la foarte scurtă vreme după Unirea Principatelor Române, Academia Română se afirmă şi continuă să se definească drept nucleul intelectualităţii româneşti. Membrii săi sunt personalităţi ştiinţifice recunoscute şi apreciate naţional şi internaţional, cu o deosebită expertiză în domenii dintre cele mai diverse, de la istorie, filosofie şi lingvistică, până la fizică nucleară, chimie, biologie macro- şi microcelulară, geologie şi geodinamică sau agricultură.