A fost zi de hram vineri, 23 aprilie 2021, la Reședința Patriarhală. Ocrotitorul Paraclisului istoric „Sf. M. Mc. Gheorghe” a fost serbat liturgic, în prezența Patriarhului Daniel.

La finalul slujbei oficiate de Arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, PF Daniel a prezentat viața și suferințele prin care a trecut Sfântul Gheorghe pe care l-a descris drept „o icoană a credinţei puternice, a curajului, a bărbăţiei şi a luptei de păstrare a credinţei”.

Părintele Patriarh a spus că Sfântul Gheorghe, ofițer superior în garda împăratului Dioclețian, era la o întrunire în care se făceau planuri de persecutare a creștinilor când a mărturisit înaintea împăratului și a celor prezenți că este creștin și că nu poate sluji în armată decât ca ostaș al lui Hristos.

Foarte mirat, surprins de curajul și de îndrăzneala ofițerului său, împăratul a încercat să-l abată de la credința sa promițându-i funcții, averi, onoruri. Dar Sfântul Gheorghe a rămas neînduplecat, ferm în credința sa în Iisus Hristos, a adăugat Preafericirea Sa descriind prin ce a trecut mai departe marele mucenic:

„Atunci împăratul a poruncit să fie arestat și supus multor torturi. A fost bătut cu vine de bou, încălțat cu încălțăminte care avea cuie și atunci când mergea îi intrau cuiele în talpă, a fost aruncat într-o groapă cu var, i s-a pus o piatră mare pe piept”.

„A trecut prin multe suferințe și din toate a ieșit biruitor prin harul și ajutorul lui Hristos. Soldații care îl torturau au văzut că în el este o putere deosebită care îl ajută să treacă prin toate chinurile și unii dintre ei au devenit creștini. La fel și împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian”, a adăugat Patriarhul.

În cele din urmă, în data de 23 aprilie 303, împăratul a poruncit ca Gheorghe să fie decapitat împreună cu împărăteasa și  cu cei care au crezut în Hristos.

„Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este un sfânt ocrotitor, ajutător al celor care luptă, dar şi al săracilor şi al bolnavilor. El este, totodată, şi un om al suferinţelor, care îi ajută pe cei care suferă”.

„El ne învaţă să iubim Biserica lui Hristos şi să mărturisim credinţa nu doar în vremuri bune, ci şi în vremuri de încercare, de prigoană şi suferinţă”, a spus la finalul predicii Patriarhul Daniel.

Un sfânt foarte popular

„Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a devenit icoană a credinţei puternice, a curajului, a bărbăţiei, a luptei pentru a păstra credința în Iisus Hristos. El este ocrotitorul celor care sunt luptători duhovniceşte, dar şi al soldaţilor creştini. De aceea, a devenit foarte popular atât în rândul conducătorilor militari, cât şi în evlavia poporului”, a subliniat Părintele Patriarh vineri, 23 aprilie.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a enumerat în predica sa dovezi ale cinstirii uriașe de care se bucură Sfântul Gheorghe în lumea creștină și mai ales în România.

• 12 state (sau regiuni) îl au ca ocrotitor: Anglia, Etiopia, Georgia, Grecia, Lituania, Malta, Moldova, Muntenegru, Palestina, Portugalia, Rusia şi Serbia.
• 1 milion de români şi românce îi poartă numele sau derivate.
• Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare purta icoana Sf. Gheorghe pe drapelul de luptă.
• Ștampila sau sigiliul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei poartă chipul Sf. Gheorghe.
• Sf. Gheorghe este astăzi ocrotitorul trupelor sau armatei terestre a României.
• Oraşe românești care îi poartă numele: Sfântul Gheorghe, Sângeorz şi Giurgiu.
• Al treilea braţ al Dunării se numeşte Sfântul Gheorghe.
• Este ocrotitor spiritual a numeroase biserici, între care Mănăstirea Voroneţ şi Paraclisul istoric din Reşedinţa Patriarhală.

Paraclisul Reședinței Patriarhale

A fost construit deodată cu Catedrala Patriarhală, între anii 1656 şi 1658, de către Constantin Şerban Basarab, Domnitorul Ţării Româneşti. În timp, a primit 4 hramuri.

Avea inițial hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Domnitorul Gheorghe Duca a dus la bun sfârșit lucrările și de aceea hramul principal este „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă”. Pictura paraclisului s‑a făcut în anul 1723, în timpul domnitorului Nicolae Mavrocordat şi al Mitropolitului Daniil al Ţării Româneşti, care i‑a oferit al treilea hram, „Sfântul Proroc Daniel”.

Mai târziu, Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale a primit şi hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, deoarece, a explicat Patriarhul Daniel, „aici, la Reşedinţa Patriarhală, s‑a transferat Mănăstirea «Sfânta Cuvioasă Parascheva» de la Schitul Maicilor”.

Vezi mai multe despre istoricul acestui paraclis în Ziarul Lumina, într-un articol semnat de Arhim. Paisie Teodorescu.

În Reședința Patriarhală se mai află un paraclis închinat Sfântului Ierarh Grigorie Luminătorul, Arhiepiscopul Armeniei celei Mari.

Foto credit: Ziarul Lumina