Sfânta Parascheva, o cuvioasă tânără, este „dascăl pentru toți credincioșii”, inclusiv pentru tineri, a spus Patriarhul Daniel vineri. „Ea ne arată că nu vârsta contează foarte mult pentru dobândirea sfințeniei, ci intensitatea iubirii credinciosului față de Hristos”. Rugăciunile aduse zilele acestea sfintei sunt mai ales „pentru pace în suflet, dar și pace între popoare”, a mai spus Preafericirea Sa.
Punând foarte mult accentul pe rugăciune și fiind contemporană cu Sf. Simeon Noul Teolog, se poate spune că a fost și ea într-un fel isihastă, a adăugat Patriarhul Daniel.
Popularitatea sfintei a crescut în Țările Române odată cu aducerea moaștelor ei la Iași, în 1641, când Patriarhul Ecumenic le-a oferit Domnitorului Vasile Lupu, care plătise cu generozitate toate datoriile Patriarhiei față de Poarta Otomană, a mai amintit Patriarhul României.
„Acum în România există aproape 500 de biserici care au hramul Sf. Cuv. Parascheva”, a spus Părintele Patriarh Daniel. „În mod surprinzător, orașul care are cele mai multe biserici închinate ei este Municipiul București.”
Din cele 50 de sfinte lăcașuri ale Arhiepiscopiei Bucureștilor care o numără pe sfântă printre ocrotitori, 24 sunt situate în Capitală.
1944: Evlavia bucureștenilor în vreme de război
„Reamintim faptul că evlavia bucureștenilor față de Sf. Cuvioasă Parascheva a sporit foarte mult în anul 1944, către sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial când, de teamă de a nu fi profanate de soldații veniți din răsărit, din Uniunea Sovietică, moaștele au fost mutate lângă București, la Mănăstirea Ciorogârla, care astăzi se numește Mănăstirea Samurcășești din localitatea Ciorogârla”, a spus Patriarhul României.
După șase luni de ședere la Ciorogârla (din 10 aprilie 1944 și până în 27 octombrie 1944), în ziua de pomenire a Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, moaștele sfintei au fost aduse la Catedrala Patriarhală din București și așezate în pridvor, unde urmau să stea trei sau patru zile.
„Dar atât de mare a fost dorința credincioșilor bucureșteni și din împrejurimi să se închine moaștelor Sf. Cuv. Parascheva, încât acestea nu au stat doar trei-patru zile, ci au stat trei săptămâni, din 27 octombrie până în 23 noiembrie”, a spus Părintele Patriarh Daniel.
Rugăciuni pentru pace
Ca și în 1944, și astăzi oamenii se roagă sfintei pentru pace: „Acum foarte mulți cer ajutorul ei pentru sănătate și pentru pace, mai ales că avem în apropierea țării noastre, în Ucraina, război. Iar împreună cu Sf. Parascheva, la Iași au fost cinstite și moaștele Sf. Paisie de la Neamț, care e pomenit anul acesta împreună cu sfinții isihaști, dar acesta este de origine ucraineană, de la Poltava” , a spus Preafericirea Sa.
Patriarhul a amintit că, anul acesta, împreună cu moaștele sfintei, la Pelerinajul de la Iași sunt cinstite și moaștele Sf. Paisie de la Neamț.
Acesta a petrecut cea mai mare a parte a vieții sale „pe pământ românesc, mai ales în Moldova, unde a format o mulțime de ucenici. Aproape o mie de călugări a adunat la Neamț, care apoi, în Rusia și Ucraina au înființat o mulțime de mănăstiri isihaste”, a amintit Părintele Patriarh Daniel.
„Sf. Parascheva a fost rugată în aceste zile și pentru pace în suflet, dar și pace între popoare. De aceea, noi o cinstim și ne rugăm ei să ne ajute să ne întărim în credință, în iubire față de Dumnezeu prin rugăciune și în iubire față de semeni prin fapte bune”, a spus Preafericirea Sa.
În încheiere, Patriarhul României i-a felicitat pe toți cei care poartă numele sfintei: „Le dorim ani mulți cu sănătate, pace, bucurie și mult ajutor de la Dumnezeu prin sfinții Săi”.
Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
