Patriarhul Daniel: Pentru toate binefacerile Marii Unirii, aducem mulțumire lui Dumnezeu şi pomenim cu recunoştinţă pe toţi eroii români (VIDEO)

Părintele Patriarh Daniel a oficiat vineri slujba de Te-Deum în Catedrala Patriarhală cu prilejul aniversării Zilei Naţionale a României. Patriarhul a îndemnat în cuvântul rostit să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru binefacerile Marii Uniri şi să-i comemorăm cu recunoştinţă pe eroii români.

În cuvântarea sa, Părintele Patriarh Daniel a prezentat implicaţiile istorice de acum 100 ani şi a evidenţiat contribuţia Bisericii Ortodoxe Române pentru împlinirea acestui deziderat de secole al poporului român.

Realizarea unității naționale de la 1 decembrie 1918 a fost posibilă şi cu aportul Bisericii Ortodoxe Române care a sprijinit Marea Unire a tuturor provinciilor românești într-un stat român unitar, Biserica fiind împreună cu poporul în toate eforturile sale de cultivare a conștiinței naționale şi de afirmare a dorinței de unitate națională, în toate provinciile româneşti, dar mai ales în Transilvania, Basarabia şi Bucovina, a spus Preafericirea Sa.

Potrivit Patriarhului, Biserica s-a implicat în demersurile pentru unire prin ierarhi, clerici, profesori şi studenţi teologi.

Prin rugăciune, prin cuvânt rostit, prin cărți tipărite, prin prezența personală şi fapta concretă a slujitorilor ei, Biserica a fost activă în lucrarea de unire, implicându-se în realizarea acestui ideal prin ierarhi cărturari, preoţi şi diaconi patrioţi, profesori de teologie şi studenți în teologie, aceștia având talent oratoric, putere de convingere şi de mobilizare, dar şi prin călugări sau călugărițe care au îngrijit soldații răniți, prin mănăstiri şi parohii care au organizat colecte de bani şi de alimente, toţi împreună încurajând moral şi ajutând material pe luptătorii români pentru libertate şi unitate națională.

În a doua parte a cuvântului său, Părintele Patriarh Daniel a semnalat cazuri de clerici ortodocşi şi personal monahal care au avut de suferit de pe urma Primului Război Mondial.

În timpul Războiului din perioada 1916-1918, mai mult de 250 de preoți ortodocși români au însoțit trupele armatei române pe câmpurile de luptă în calitate de confesori militari. Unii dintre ei au murit pe front, alții au fost luați prizonieri şi deportați. Peste 200 de călugări şi călugărițe au activat ca infirmieri în diferite spitale de campanie sau pe front, unii murind la datorie, din cauza tifosului exantematic.

Sute de preoți au fost anchetați, jefuiți sau alungați din parohiile lor de către inamic, alții au murit împușcați în teritoriile ocupate de trupele germane. În Transilvania, 150 de preoți au fost aruncați în închisorile maghiare, unii fiind condamnați la moarte sau la ani grei de închisoare. Alți peste 200 de preoți au fost deportați în vestul Ungariei, în județul Șopron, unde au trăit în condiții inumane până la eliberarea lor în 1919 de către trupele române, a explicat Patriarhul.

Făcând referire la evenimentul Marii Uniri de la Alba Iulia, Preafericirea Sa a accentuat că în componenţa Adunării Naţionale Constituante s-au aflat mulţi slujitori ai Bisericii.

În ceea ce privește evenimentul însuși al Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, între cei 1228 de delegați oficiali din Adunarea Națională Constituantă au fost şi mulţi slujitori ai Bisericii. Cele două Biserici româneşti din Transilvania (ortodoxă şi greco-catolică) au fost reprezentate la Alba Iulia prin cinci episcopi, patru vicari, zece delegați ai consistoriilor (consiliilor eparhiale) ortodoxe şi ai capitulilor greco-catolice, 129 de protopopi, câte un reprezentant al institutelor teologice-pedagogice şi câte doi reprezentanți ai studenţilor teologi, la care se adaugă numeroşi alţi preoţi sosiţi în fruntea păstoriţilor lor, veniţi să pecetluiască dorinţa de veacuri a strămoşilor români de a trăi neasupriți, într-o singură ţară.

În Marele Sfat al naţiunii române, ca şi în Consiliul Dirigent, au fost aleși, de asemenea şi slujitori ai Bisericii, iar episcopul ortodox român de Caransebeș, Miron Cristea, viitorul Mitropolit Primat (1919) şi apoi Patriarh al României Mari (1925), şi episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost aleși în delegația de patru persoane care a prezentat Actul Unirii Regelui Ferdinand, la București.

Marea Unire este rezultatul multor eforturi depuse în direcţia unităţii de conştiinţă şi neam a poporului român. Acum, la aniversarea a 99 ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918, a continuat Patriarhul Daniel, dorim să exprimăm omagiul şi recunoștința cuvenite tuturor făuritorilor actului măreț al istoriei noastre pentru care au luptat moșii şi strămoșii noştri, ştiind că unirea tuturor provinciilor româneşti într-un stat român unitar a fost încoronarea multor eforturi jertfelnice, spirituale şi materiale, de afirmare a conștiinței naţionale şi a dorinţei de unitate naţională.

Cu prilejul Zilei Naţionale, Părintele Patriarh a îndemnat să-I mulţumim lui Dumnezeu, pentru toate binefacerile Marii Unirii, şi să-i comemorăm cu recunoştinţă pe eroii neamului.

Pentru toate binefacerile Marii Unirii, aducem astăzi mulțumire lui Dumnezeu Cel preaslăvit în Sfânta Treime şi pomenim cu recunoştinţă pe toţi eroii români care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român. Este semnificativ faptul că Sfânta Treime este hramul catedralelor din marile orașele transilvănene care au militat pentru Unire: Sibiu, Blaj, Alba-Iulia şi Arad, deoarece Sfânta Treime devenise simbolul dorinţei de unitate într-un singur stat al celor trei mari provincii româneşti: Țara Românească, Moldova şi Transilvania.

Astăzi, toți cetățenii României, toate instituțiile statului şi toate cultele religioase, a subliniat Părintele Patriarh Daniel, avem datoria să păstrăm şi să cultivăm darul unității naţionale ca fiind un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe de vieți omenești şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni. Aşa să ne ajute Dumnezeu!.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul Psaltic Tronos al Catedralei Patriarhale care, după rostirea cuvântului Părintelui Patriarh, a intonat Imnul Naţional al României.

La evenimentul de astăzi au participat şi mulţi tineri, membri ai A.S.C.O.R. – filiala Baia Mare. Ei au interpretat colinde, la sfârşit, în prezenţa conducătorului Bisericii Ortodoxe Române.

Înaintea slujbei de Te Deum, în Catedrala Patriarhală, s-a oficiat Sfânta Liturghie la finalul căreia au fost pomeniţi eroii neamului românesc care acum 99 de ani au înfăptuit unitatea naţională a românilor din anul 1918.


Constituția României prevede că 1 Decembrie este Ziua Națională a țării noastre, în amintirea celor peste 100.000 români adunați pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia care au cerut Unirea Transilvaniei cu Țara. Marea Adunare Națională, constituită din 1.228 delegați, a adoptat o rezoluție care consfințea Unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (teritoriul dintre râurile Mureș, Tisa și fluviul Dunărea) și Țara Ungurească (Crișana, Sătmar și Maramureș) cu România.

Foto Credit: Ziarul Lumina

Comentarii Facebook


Știri recente