Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a subliniat sâmbătă, cu ocazia proclamării locale a canonizării Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, că acesta a manifestat trei trăsături principale ale personalității sale duhovnicești: mărturisirea, teologia profundă și talentul de tâlcuitor al Filocaliei.
„În viața sa sfântă putem observa trei trăsături principale care arată personalitatea sa duhovnicească. El a fost un luminat mărturisitor al credinței ortodoxe în timpul regimului comunist, un teolog profund al iubirii Sfintei Treimi și un talentat traducător și tâlcuitor al Filocaliei în limba română, oferind Bisericii noastre o bogată operă teologică și duhovnicească”, a spus Părintele Patriarh.
Patriarhul României a remarcat faptul că Sfântul Preot Dumitru Stăniloae a fost un adevărat dascăl pentru cei aflați în închisorile comuniste și însetați de cuvântul lui Dumnezeu.
„Între zidurile înfricoșătoare ale acestor lagăre ale morții, glasul său, deși slăbit de foame și de chin, devenea balsam pentru sufletele însetate de cuvântul lui Dumnezeu”.
„Colegii săi de detenție mărturiseau despre căldura duhovnicească a cuvintelor sale, care topeau foamea și frigul, că acestea alungau deznădejdea și întăreau credința celor care se îndoiau. Când vorbea despre Domnul Iisus Hristos și despre învățăturile Sfinților Părinți, în jurul său se făcea liniște, iar sufletele celor prezenți se umpleau de bucurie și pace sfântă”, a menționat Patriarhul.
Strălucirea unei candele aprinse în întunericul ateist
Transformarea duhovnicească petrecută în închisoare, „născută din suferință și pecetluită de harul Duhului Sfânt, l-a făcut pe Sfântul Preot Dumitru Stăniloae să strălucească precum o candelă aprinsă în întunericul ateismului comunist”, a adăugat Preafericirea Sa.
În ceea ce privește „harisma teologhisirii”, Sfântul Părinte Dumitru Stăniloae „a fost un teolog luminat de Dumnezeu care nu vorbea doar din cunoștințele teoretice dobândite prin informare intelectuală în decursul timpului, ci adesea cuvintele sale izvorau și din experiența vie a comuniunii sale cu Dumnezeu prin rugăciune”, afirmă Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
„Sfântul Preot Dumitru Stăniloae a subliniat necesitatea abandonării teologiei scolastice occidentale și apropierea teologilor ortodocși de teologia și de experiența duhovnicească a Sfinților Părinți ai Bisericii transmisă prin învățăturile lor insuflate de Dumnezeu”, a explicat Patriarhul Daniel.
Lucrarea lui Dumnezeu în mijlocul românilor
În ceea ce privește activitatea de tâlcuire și traducere a Filocaliei în limba română, aceasta nu a fost „o simplă transpunere lingvistică din limba greacă în limba română, ci o lucrare de aprofundare și tâlcuire a scrierilor marilor părinți isihaști care au oferit învățături profunde despre felul în care trebuie să fie trăită viața duhovnicească, având ca temei Sfânta Scriptură, Părinții Bisericii și însăși experiența lor isihastă”, a remarcat Patriarhul României.
„Comentariile și notele sale subliniare bogate dovedesc teologhisirea sa pătrunsă de duhul filocalic. El a reușit să pătrundă înțelesurile cuvintelor Sfinților Părinți ai Filocaliei și să le prezinte contemporanilor săi într-un limbaj accesibil secolului al XX-lea, fără a altera esența și profunzimea textului patristic sau filocalic”.
„Activitatea sa de traducere a Filocaliei s-a întins pe mai multe decenii și a devenit opera principală a vieții sale”, a sublinat Preafericirea Sa.
Canonizarea Sfântului Preot Dumitru Stăniloae și a celorlalți 15 sfinți părinți mărturisitori din secolul XX, în contextul împlinirii a 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie „arată lucrarea binecuvântată a lui Dumnezeu în mijlocul poporului român, din rândul căruia s-au ridicat acești mari părinți duhovnicești care au călăuzit credincioșii către Hristos în perioada grea a regimului comunist”, este una dintre concluziile Patriarhului Daniel.
Foto credit: Mircea Florescu/Basilica.ro
