Patriarhul Daniel despre Constantin Brâncuși și sensul spiritual al operei lui. 10 citate

  1. Părintele artei moderne, Constantin Brâncuși, este un român care s-a înscris în circuitul valorilor universale perene.

  2. Fiind în același timp român tradiţional și artist modern universal, Constantin Brâncuși nu s-a înstrăinat de propria identitate când se alfa printre străini, deoarece a căutat „esenţa lucrurilor” dincolo de aparenţe efemere și a descoperit spaţiul spiritual al libertăţii creatoare în interiorul oricărui spaţiu geografic. A descoperit luminile vieţii eterne dincolo de orice semn al morţii din lumea materială trecătoare.

  3. A unit credinţa cu arta, naţionalul cu universalul și efemerul cu eternul. De aceea, Coloana fără sfârșit a operei sale este și Coloana nemuririi sale!

  4. Constantin Brâncuși era convins de profunda legătură sau simbioză dintre religie și artă în istoria umanității.

  5. Asemenea tuturor credincioșilor din trecut și de astăzi, sculptorul Constantin Brâncuși simțea că trăiește și creează în interiorul lumii create de Dumnezeu, Făcătorul cerului și al pământului. De aceea, pentru Brâncuși opera omului-artist trebuie să se realizeze în armonie și în conlucrare cu Dumnezeu-Creatorul.

  6. Pentru Brâncuși creșterea copacilor, zborul păsărilor, înotul peștilor, săltatul broaștei  țestoase, iubirea din  sărutul omului și tot elanul vieții sunt contemplate și sculptate ca  aspirație după bucurie netrecătoare și elan spre lumină cerească.

  7. Poarta Sărutului este un monument „pascal”, adică el reprezintă o trecere prin moarte și dincolo de moarte, în nemurirea simbolizată de Coloana fără sfârșit sau „Coloana nemuririi”.

  8. Opera lui Brâncuși are multiple semnificaţii filosofice și artistice, dar legătura dintre artă și credinţă este o constantă în toată opera sa, mai ales în celebra sa capodoperă de la Târgu-Jiu, și anume Ansamblul comemorativ al eroilor, care simbolizează, într-o concentrare triptică: taina  iubirii  jertfelnice, a bucuriei pascale și a luminii eterne.

  9. Credinţa și viaţa spirituală ale artistului Constantin Brâncuși nu sunt susţinute de o teologie intelectuală sistematică, academică, ci de o teologie implicită, cultică sau liturgică, de expresie imnografică și iconică, ce suscită în credincios nu atât o reflecţie intelectuală asupra existenţei, cât o vedere spirituală creștină asupra vieţii.

  10. Materia sculptată de Brâncuși cheamă pe cel ce o contemplă la trăire spirituală profundă, mai precis îl invită să devină sculptorul sau artistul propriei sale vieţi, descoperind și cultivând vocaţia sa personală ca împlinire a unei aspiraţii tainice.

*Informații preluate din studiul-album „Brâncuși: sculptor creștin ortodox”.

Foto credit: Basilica.ro

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Basilica News Agency (@basilica.ro) pe

Comentarii Facebook


Știri recente

Strângere de fonduri pentru „Șura Culturală Gușterița”

„Șura Culturală Gușterița”, proiectul care presupune transformarea unei şuri din localitate într-un centru educațional pentru copiii defavorizați, se bucură de sprijin din partea comunităţii parohiale. Cele două parohii arondate Bisericii „Buna Vestire” din Gușterița organizează…