Părintele Ionuț Găină slujește la Biserica „Sfântul Gheorghe” din Vlădeni-Deal, Protopopiatul Hârlău (județul Iași), și este tată a șapte copii.
Cu recunoștință pentru copiii primiți în dar de la Dumnezeu, a devenit sprijin și nădejde pentru femeile aflate în criză de sarcină și pentru familiile care se tem să își nască copiii. Cu dragoste și dedicare, părintele aduce curaj acolo unde există teamă și arată că, atunci când primești un copil, primești o binecuvântare care îți înfrumusețează viața.
Interviu de Alexandra Nadane
Părinte Ionuț, aveți o familie numeroasă și sunteți implicat în activități de sprijinire a vieții. Ce v-a motivat să vă implicați personal și să încurajați familiile să-și aducă copiii pe lume?
Motivația mea principală izvorăște din recunoștința profundă față de Dumnezeu, care m-a binecuvântat cu o familie numeroasă. Sunt căsătorit din anul 2004 și, alături de soția mea, Ana Florentina, avem șapte copii: Maria Pulheria (20 ani), Ioan (19 ani), Parascheva Anastasia (16 ani), Alexie (12 ani), Dimitrie (11 ani), Filofteia (9 ani) și Onufrie (6 ani).
Pentru noi, copiii sunt darul lui Dumnezeu și ne dau sens în această viață trecătoare. Ei ne învață zi de zi să trăim prezentul cu bucurie și să iubim necondiționat.
Dintotdeauna mi-am dorit să am o familie numeroasă, având model pe bunica mea, care a avut 10 copii, cu sarcini gemelare și tripleți. Deși este o cruce grea, chiar de la începutul căsătoriei ne-am asumat-o cu bucurie, deoarece ne-am dorit să avem o viață vie și ne-am convins de acest lucru pe parcursul anilor.
Dacă stau să mă gândesc ce m-a motivat să mă implic în activitățile de sprijinire a vieții, a fost prezența mea într-un spital unde mai multe tinere mergeau să facă avort.
Această imagine m-a marcat și m-a determinat să devin un sprijinitor al mamelor și al femeilor însărcinate aflate în situații dificile și un apărător al acestor copii și să caut toate soluțiile posibile pentru viață. Sprijinirea mamei este cheia către sprijinirea copilului.
Cei din jur pot face asta. Copilul, pe lângă responsabilități, aduce o imensă bucurie, bucurie ce acoperă orice grijă și problemă – am văzut aceasta de-a lungul anilor și acest lucru mă motivează în plus să încurajez familiile să-și aducă copiii pe lume. Dacă un copil aduce bucurie, gândiți-vă cum mai mulți copii multiplică această bucurie…
Iubesc viața și simt că, fără o promovare a culturii vieții pe pământ, nu ne îndeplinim scopul pentru care am fost creați „Creșteți și vă înmulțiți, umpleți pământul și-l stăpâniți…” (Facere 1, 28). Prin acceptarea și sprijinirea vieții pe pământ, ne facem părtași actului creator și dăm mâna cu Dumnezeu.
Prin copii am simțit cum Dumnezeu a fost mereu lângă mine si nu m-a lăsat niciodată singur; chiar și ca preot, credința mi s-a întărit mai mult prin copii și prin dragostea lor curată față de Dumnezeu.
De aceea, un al doilea motiv pentru care am ales sa încurajez familiile să-și aducă copiii pe lume este acela care ține de conștiința preoțească și anume că avem o responsabilitate față de avorturile care se fac și e nevoie să fim activi în susținerea familiilor care se confruntă cu problema avortului.
De aici încolo mi-am dat toată silința de a avea o atitudine mai fermă, mai bogată în demersul a promova viața. Asta nu înseamnă să ne bizuim doar pe noi înșine, ci trebuie să te încredințezi lui Dumnezeu pentru a-ți purta de grijă, iar problemele și nevoile se transforma în bucurii.
În parohia pe care o păstoresc, am avut bucuria de a avea familii tinere care să-mi urmeze sfatul și să aibă mai mulți copii. Și nu regretă deloc! Le-am spus că vor avea o mare bucurie și împlinire dacă vor prefera viața pruncilor în locul altor lucruri trecătoare, iar acum sunt recunoscători în fața lui Dumnezeu pentru viața plină de sens pe care o au. Așa constatăm diferența, vedem cu bucuria izvorăște în familiile lor. Altfel, o casă, un sat, o școală, o uliță fără copii, sunt pustii…
Cum a evoluat această implicare în timp și ce vă bucură cel mai mult?
Evoluția în timp înseamnă în primul rând cunoștință, apoi implicare, iar toate acestea făcute cu dăruire. Cel mai important lucru este simplul fapt că oamenii cunosc că ești disponibil pentru a-i ajuta și văd un om de încredere în tine.
Atât nivelul orașului Hârlău, cât și în cele 90 de parohii ale Protopopiatului Hârlău, prin activitățile ce le desfășurăm în luna martie, intitulată „Luna pentru Viață”, cât și pe parcursul anului, oamenii află de misiunea Pro Vita.
Anul acesta s-au desfășurat activități de informare, conferințe, cateheze pro-viață, vizionări de film, concerte, ateliere tematice de 1 si 8 martie, vizitarea persoanelor aflate în suferință din centre sociale, donare de sânge, ș.a.
Anul acesta, în luna mai, în cadrul proiectului „Din dragoste pentru mame”, implementat de Arhiepiscopia Iașilor prin Departamentul Pro Vita, în parohia Vlădeni Deal s-a desfășurat o întâlnire ce a reunit 10 mame cu mulți copii din diferite zone, cărora li s-au alăturat 10 mame gazdă, ce le-au fost alături pe parcursul zilei de duminică, 25 mai.
În cadrul acestei întâlniri, mamele au participat la Sfânta Liturghie, au luat masa împreună și s-au bucurat de un atelier de pictură, desfășurat de Asociația Erminia. Acest proiect se dorește a fi un timp de rugăciune și comuniune și în același timp un dar pentru mamele jertfitoare, în care ele să simtă prețuirea și dragostea celor din jur.
În luna iulie va avea loc o excursie pentru familiile cu mulți copii în zona Botoșaniului. La această excursie vor participa toți membrii familiei, inclusiv părinții, deoarece știm că de cele mai multe ori nu este posibil ca familiile numeroase să-si permită plecarea în vacanțe.
Văzând bucuria acestor mame, toate aceste activități ne motivează și mai mult să ne dorim să le fim alături.
Copiii mei îmi spun de multe ori că întâlnirile cu copii care provin din același mediu ca și ei îi fac sa se simtă bucuroși și împliniți că pot împărtăși aceleași trăiri, chiar și pozne făcute „la pătrat”. Îmi doresc ca această bucurie pe care mi-o transmit ai mei copii să le-o pot împărtăși și să îi fac părtași la ea și pe alți copii și mame din familii numeroase.
Ați avut vreo situație care v-a impresionat în mod deosebit?
Desigur. Au fost mai multe situații în care viața a biruit, acolo unde erau altfel de gânduri, iar cei născuți sunt o adevărată minune. Acești copii născuți au schimbat viața familiei, a tinerelor mămici, cât și a bunicilor.
A fost un caz în care o tânără a rămas însărcinată și a ascuns acest lucru de părinții ei. Am sprijinit-o să nască copilul. Inițial se presupunea că părinții nu o vor primi cu copilul acasă. Dar puterea lui Dumnezeu le-a schimbat gândul, copilul s-a născut, iar bunicii l-au primit cu toată dragostea, încât acum le este sprijin la bătrânețe și mângâiere. Nici nu își pot imagina viața fără acest copil…
Și astfel de cazuri, în care frământarea este depășită prin alegerea vieții și apoi vine bucuria și pacea că a făcut alegerea bună, sunt multe!
De ce credeți că ar fi nevoie ca mai mulți oameni care merg la biserică să se implice în activitățile de susținere a vieții?
O mamă în criză de sarcină care apelează la un preot primește ajutor din partea întregii comunități, deoarece aceștia participă în rugăciune la susținerea ei, dar și cu lucruri materiale. Fiind preot în zona rurală, am avut bucuria de a lucra cu oameni din diferite categorii sociale și am avut parte de dragostea și căldura tuturor.
Rămâi impresionant atunci când vine o bătrânică la tine și îți oferă puținul ei, spunând: „Pentru copii, Părinte”. Acest lucru ne demonstrează că oamenii care frecventează biserica au o deschidere mare în a susține pe cei care au nevoie. Susținerea vieții cuprinde nu numai salvarea unor copiilor de la avort, ci și binele pentru alți copii aflați în situații dificile, de exemplu adopția celor care sunt adoptabili din orfelinate.
Uneori un copil trece, în timp, prin ambele situații, iar adopția demonstrează că un copil salvat de la avort poate găsi o casă primitoare, deci binele prim a fost continuat cu alt bine. Avem numeroase exemple de copii adoptați care sunt atât de fericiți și împliniți în familiile lor.
Am văzut cu toții cât de mulți oameni au participat la Marșul pentru Viață în localitățile din țară. Anul acesta, după Sfânta Liturghie din satul nostru, ne-am urcat într-o dubiță, mari și mici, toți care și-au dorit să mărturisească importanta vieții, și am participat la Marșul pentru Viață.
Totodată, aș dori să mai amintesc inima bună a celor care aduc la biserică hăinuțe, încălțăminte, scutece și toate cele necesare creșterii copiilor. Avem nevoie de cât mai mulți oameni care să participe activ în aceste activități.
Implicarea mai multor oameni în activități de susținere a vieții, precum sprijinirea femeilor însărcinate sau a celor aflate în criză de sarcină, prevenirea avortului, sprijinirea adopțiilor, cât și a altor activități de acest fel, sunt semnul că înțelegem că susținerea vieții nu este o opțiune de petrecere a timpului liber între altele, ci o înaltă responsabilitate ce decurge din trăirea Evangheliei.
Ce mesaj aveți pentru bărbații care afla vestea unei sarcini neașteptate și au temeri legate de viitor?
Venirea unui copil pe lume înseamnă binecuvântare. Când un bărbat ia decizii, trebuie să se gândească: pentru acea putere de a lua decizii va da răspuns în fața lui Dumnezeu – iar decizia trebuie să fie spre binele familiei, a întregii familii, inclusiv a unui copil din burtica mamei.
Rânduiala Bisericii ne ajută să vedem și să facem binele integral. În Biserică învățăm să acționăm moral și duhovnicește față de toți, fiecare cu starea și nevoile lui, nu doar către unii.
Ca bărbat, mi-am încredințat fiecare copil Maicii Domnului, iar ea a avut grijă de ei cum a știut mai bine – eu am făcut tot ce am putut, dar consider că ea îi ocrotește! Iar acum, când aceștia cresc, încep să văd roadele de pe urma creșterii lor… o deosebită BUCURIE!
La fel îi îndemn pe ceilalți bărbați, să se lase în grija lui Dumnezeu și a Maicii Sale, iar fiecare copil le va înflori viața.
Vezi și:
- Preoteasa Daniela Morar, mamă a zece copii: Dacă ar fi să dau timpul înapoi, tot o familie numeroasă aș alege
- Conf. univ. dr. Ana-Maria Drăgulinescu: Mamele din mediul academic au nevoie de un mediu sănătos acasă și în universitate
Foto credit: Arhiva personală
