O reprezentare inedită a Sf. Neagoe Basarab atestă daniile românești la Muntele Sinai

O prezentare făcută la cea mai recentă ediție a Colocviilor Putnei de dr. Alice Isabella Sullivan, cercetător american de origine română, include o imagine inedită a Sfântului Domnitor Neagoe Basarab din colecția Mănăstirii Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai.

Pe capacul unei cutii de lemn este reprezentată familia îngenuncheată în rugăciune în fața unei imagini a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus Hristos pictați în medalion în partea superioară centrală a compoziției.

„Familia este împărțită în două grupuri simetrice: bărbații în stânga și femeile în dreapta. În stânga îl găsim pe Neagoe Basarab și pe cei trei fii ai săi: Teodosie, Petru și Ioan. În dreapta este soția sa, Milița Despina, și fiicele: Stana, Ruxanda și Anghelina”, scrie dr. Alice Isabella Sullivan în prezentarea sa [1].

Cutia cu portretul familiei Neagoe ar fi putut fi o raclă, sau ar fi putut transporta icoane prețioase, manuscrise și broderii din Țara Românească către Sinai, presupune ea. Este posibil ca unele dintre acestea să se fi păstrat până azi în colecția mănăstirii și în arhivele digitale de la Sinai.

„Așa cum au susținut comunitățile monahale de la Muntele Athos, domnitorii Români – din Moldova și din Țara Românească – au ajutat și Mănăstirea Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai”, menționează cercetătoarea.

„Acest lăcaș de cult datează din secolul al VI-lea și a beneficiat de-a lungul timpului de donații materiale și financiare din mai multe colțuri ale lumii creștine, inclusiv din Țările Române.”

Tânăra specialistă în civilizație bizantină remarcă faptul că reprezentarea de la Sinai seamănă cu portretul votiv de la Curtea de Argeș – frescă aflată în prezent la Muzeul Național de Istorie a României.

Portretul votiv de la Curtea de Argeș. Foto credit: Muzeul Național de Istorie a României.

„În ambele exemple, familia este bogat îmbrăcată și toți membrii poartă coroane, simboluri proeminente ale statutului lor regal”, menționează ea.

„Este posibil ca panoul de la Sinai să fi fost pictat înainte de portretul votiv de la Curtea de Argeș. Pe panou, Teodosie poartă haine similare cu cele ale fraților săi. În pictura murală, el este deja îmbrăcat în haine regale, asemănătoare cu cele ale lui Neagoe, indicând rolul său de succesiune pe tronul Țării Românești.”

Sf. Domnitor Neagoe Basarab a cultivat relațiile cu obștile monahale din Grecia, Muntele Athos, Ierusalim și Muntele Sinai, unde a făcut donații bănești și în obiecte liturgice: icoane prețioase, manuscrise, broderii și argintărie.

„Aceste fapte s-au aliniat cu îndelungata tradiție de patronaj al Muntelui Athos, al Muntelui Sinai și al altor centre creștine în rândul conducătorilor principatelor Românești de la nord de Dunăre – o tradiție care a început în secolul al XIV-lea și s-a intensificat după căderea Constantinopolului în 1453”, mai spune cercetătoarea.

Dr. Alice Isabella Sullivan, profesoară de istoria artei și a arhitecturii și cercetătoare la Tufts University (SUA), face parte din echipa care lucrează la crearea arhivei digitale accesibile online a Mănăstirii „Sf. Ecaterina” din Muntele Sinai, care va fi lansată în luna decembrie a acestui an.

„Va fi accesibilă de oriunde, ușor de navigat, cu informații complete despre fiecare obiect și cu oportunități de a studia colecția mănăstirii în detaliu. La fel ca și panoul Sf. Neagoe Basarab de la Sinai, alte comori românești rămân să fie descoperite în noua arhivă digitală”, spune ea.


NOTE

[1] Danii moldovenești și Mănăstirea Sf. Ecaterina de la Sinai, Colocviile Putnei , XXVI, 3 septembrie 2021

Foto credit: Panou cu Neagoe Basarab și familia sa, Sinai Digital Collection, University of Michigan

Comentarii Facebook


Știri recente