Nevoința cea bună presupune cultivarea dragostei, a explicat PS Benedict Bistrițeanul

Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul au oficiat marți Liturghia Darurilor înainte sfințite la hramul Mănăstirii Mirăuți, județul Suceava.

În cuvânt, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului a vorbit despre dobândirea Împărăției Cerurilor și despre modelul de dragoste pe care îl reprezintă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

„Ceea ce este important, dincolo de tot ceea ce facem și tot ceea ce se întâmplă este dragostea pentru că singură dragostea poate să ne introducă în Taina lui Dumnezeu, în Taina Împărăției și în înțelesurile lumii”.

„Așadar, nevoința cea bună presupune tocmai cultivarea dragostei și exercițiul acesta în care creștem în dragostea față de cei de lângă noi. Sfântul Gheorghe a dus această nevoință bună pentru că a crescut în dragoste”.

Jertfa sa , a continuat ierarhul, „a fost rezultatul dragostei de Dumnezeu, dar și de oameni pentru că el nu a primit moarte mucenicească judecându-i pe cei care-l ucideau, n-a primit moarte martirică condamnându-i pe păcătoși și pe necredincioși.

„Nu a primit moarte martirică socotindu-se privilegiat față de cei din jurul său, ci a primit această moarte martirică din dragoste pentru Dumnezeu, așezând dragostea de Dumnezeu pe locul întâi, dar în același timp primind moartea pentru sine și pentru întreaga lume”.

„Sfântul Gheorghe a murit din dragoste, din dragoste de Dumnezeu, dar și din dragoste de aproapele. El a murit și deodată cu el au suferit această moarte martirică și toți cei care trăiesc suferința pe pământ, trăiesc nesiguranța pe pământ, trăiesc durerea lipsei de dragoste a celorlalți față de ei”.

„A făcut nevoința cea bună pentru că viața sa și martiriul său au fost însoțite și vădite de dragostea în care se afla și în felul acesta s-a arătat jertfă bineplăcută lui Dumnezeu”, a adăugat la final Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul.

Cu ocazia hramului, moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au fost aduse spre închinare la Mănăstirea Mirăuți, așezământ monahal de unde au fost mutate la Catedrala din Suceava în urmă cu 435 de ani.

Mănăstirea Mirăuți a fost reînființată ca așezământ monahal în toamna anului trecut, la inițiativa Arhiepiscopului Calinic al Sucevei și Rădăuților.

Foto credit: Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului


Știri recente