Începuturile datează din 1924, din timpul Episcopului Nicolae Ivan, dar abia în 1938 Muzeul eparhial se deschide pentru public în câteva săli de la etajul doi al Reședinței episcopale. Colecțiile cuprindeau obiecte de cult, icoane, tipărituri și manuscrise, documente privind istoria bisericii, informează Ziarul Lumina, Ediția de Transilvania.
O reorganizare după criterii moderne a muzeului a avut loc în 1975, când muzeul a fost redeschis pentru public la etajul II al reședinței Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului. Patrimoniul muzeului a fost îmbogățit cu numeroase icoane, vechi tipărituri, documente și obiecte de cult, în prezent fiind una din cele mai importante colecții de artă veche românească din țară.
Marele teolog și cărturar mitropolitul Bartolomeu a inițiat amenajarea spațiului din demisolul catedralei, în care s-a prevăzut organizarea expoziției permanente a Muzeului Mitropolitan. Muzeul Mitropoliei Clujului a fost reorganizat în cursul anului 2011, după o concepție muzeografică științifică și modernă, fiind o instituție ce tezaurizează valori inestimabile ale istoriei naționale, ale vieții religioase ale românilor transilvăneni, un patrimoniu cultural artistic ce cuprinde vechi icoane pictate pe lemn și sticlă, obiecte de cult, manuscrise și carte veche românească, obiecte și documente legate de istoria Eparhiei Clujului.
Inaugurarea Muzeului Mitropoliei
Inițiativa Mitropoliei Clujului de reorganizare a muzeului de artă religioasă într-o formulă modernă, profund științifică, de tezaurizare a unor valori artistice și istorice sau documentare, o datorăm vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu, preluată cu entuziasm de Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, care s-a angajat cu fermitate și dăruire în acest proiect, sporind și împlinind moștenirea iluștrilor săi înaintași.
Sărbătoarea celor 90 de ani de la reînființarea Eparhiei Ortodoxe a Clujului a constituit un prilej excepțional pentru inaugurarea Muzeului Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului.
În data de 6 decembrie 2011, de ziua Sfântului Ierarh Nicolae, după Liturghia solemnă din catedrală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un mare număr de ierarhi, a participat la ceremonia de sfințire a Muzeului Mitropoliei Clujului.
Patrimoniu valoros
Patrimoniul Muzeului Mitropoliei Clujului cuprinde un număr mare de icoane pictate pe lemn și sticlă, obiecte de cult, potire, manuscrise liturgice din secolele XV-XIX și tipărituri din secolele XVII-XIX, ce provin din diferite centre tipografice românești, demonstrând o continuă circulație a cărții de o parte și de alta a Carpaților, contribuind hotărâtor la unitatea limbii în întreg spațiul locuit de români.
Dominată de statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ctitor și protector al ierarhilor ortodocși de la Vad și Feleac, prima sală a muzeului este dedicată personalității marilor ierarhi ai Eparhiei Ortodoxe Române a Clujului: Episcopul Nicolae Ivan (1921-1936), întemeietorul și ctitorul catedralei, Episcopul Nicolae Colan (1936-1957), un luptător în vremuri de restriște, un apărător și păstor adevărat al turmei sale, devenit Mitropolit al Ardealului, bunul Arhiepiscop Teofil Herineanu (1957-1992), un om ce s-a ridicat deasupra vremurilor sale prin marile sale calități sufletești, și Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu (1993-201), marele ierarh, tălmăcitor al Bibliei, ctitor al Mitropoliei Clujului, cărturar și scriitor, dramaturg și poet.
În imediata vecinătate a primei săli muzeale se află necropola ierarhilor, un spațiu amenajat sub absida altarului catedralei, ca o capelă, în care se află mormintele Episcopului Nicolae Ivan, Arhiepiscopului Teofil Herineanu și Mitropolitului Bartolomeu.
În pandant cu zona dedicată ierarhilor, prima sală cuprinde, de asemenea, un grupaj de splendide icoane datând din secolele XVII-XVIII, datorate unor pictori activi în Transilvania. Vitrinele expun manuscrise și vechi tipărituri din centrele de la Alba Iulia, Blaj și Sibiu, sau din Moldova și Țara Românească, acestea din urmă ilustrând o vie circulație a cărții religioase în toate provinciile românești.
O parte din bogata colecție de antimise conservate în patrimoniul muzeului sunt expuse simbolic, cele mai multe datând din secolul XVIII, fiind nu numai obiecte liturgice importante, dar în același timp reprezentând opere de artă grafică, având însemnătate documentară pentru istoria Bisericii românești transilvane.
Spațiul generos de sub pronaosul catedralei, incluzând în zona centrală o amplă sală, înconjurată de mai multe săli și coridoare, creează o ambianță de mister și evlavie, evocând lumea mănăstirească, pe cea a catacombelor paleocreștine sau a bisericilor subterane.
Pagini de istorie religioasă
Sala centrală de sub pronaos cuprinde numeroase vestigii, în original sau în reproducere fotografică, evocând pagini de istorie religioasă privind vechea Episcopie a Vadului. Câteva prețioase vestigii se referă la Arhiepiscopia și Mitropolia de la Feleac (documente originale, imaginea Tetraevangheliarului cu inscripția din 1498 ce menționează Mitropolia și pe donatorul Isac Vistiernicul lui Ștefan cel Mare). Atmosfera încărcată de istorie și artă, în care sunt expuse manuscrise liturgice din secolele XV-XVI, tipărituri din secolele XVII-XVIII, prețioase fragmente de frescă din prima jumătate a secolului XV de la biserica din Răchitova (județul Hunedoara), ctitorie a cnejilor Mușinești, admirabile icoane din secolul XVI datorate unor pictori de școală moldovenească, ce au pictat pentru bisericile românești din județul Cluj de la Dezmir, Ciuleni și Nadășu. Din secolul XVII datează icoanele de la Rona de Jos (județul Maramureș) și Osoi (județul Cluj).
La loc de cinste se află icoana Maica Domnului cu Pruncul, provenind din biserica satului Ilișua, pictată în anul 1673 de Luca din Iclod, autorul celebrei icoane miraculoase de la Mănăstirea Nicula.
În spațiul de sub pronaosul catedralei se află expuse numeroase icoane din secolul XVIII, semnate sau atribuite pictorilor: Radu Munteanu din Ungureni, Alexandru Ponehalschi, Nechita Zugravul, Popa Ivan din Rășinari, Andrei din Cornești, Iacov din Rășinari, Ștefan Popa, Gheorghe, fiul lui Iacov, Tudor Zugravul, David de la Curtea de Argeș.
Două săli sunt dedicate icoanelor pe sticlă, un mare număr de icoane ilustrând diferite faze ale celui mai vechi centru transilvănean de pictură pe sticlă care a ființat la Mănăstirea Nicula și în satul din apropiere. De o valoare deosebită sunt icoanele datate în secolul XVIII, pictate la Nicula, muzeul având una din colecțiile cele mai bogate din România.
Expoziție dedicată ctitorului catedralei
Vizita la Muzeul Mitropoliei Clujului se încheie cu expoziția dedicată personalității vrednicului Episcop Nicolae Ivan, ctitorul Catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca și primul episcop al reînviatei Episcopii Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului. Catedrala ortodoxă, realizare de excepție a arhitecturii interbelice românești, împreună cu Muzeul Mitropoliei Clujului sunt obiective culturale și religioase de o importanță majoră pentru cei care vizitează orașul de pe Someș. Muzeul este comoara de artă și istorie românească de sub catedrală, care merită a fi văzută și admirată de clujeni, de cei care studiază la Cluj, de călătorii români și străini.
