Muzeul Mănăstirii Căldărușani

Mănăstirea Căldărușani a fost ridicată în anul 1638 de domnitorul Matei Basarab în inima nesfârșiților și vechilor codrii ai Vlăsiei, prea puțin umblați și cunoscuți la începutul secolului al XVII-lea. De-a lungul timpului, această vatră monahală a devenit un important reper de spiritualitate, dar și de cultură românească.

Muzeul Mănăstirii Căldărușani cuprinde una dintre cele mai valoroase colecții eclesiastice din țară, potrivit TRINITAS TV.

Muzeul funcționează în trei corpuri de clădire distincte. Primul, numit și „Sala Mare”, este situat în partea de răsărit a mănăstirii.

La Căldărușani au învățat meșteșugul picturii iconografice mari personalități românești, precum Nicolae Teodorescu și Nicolae Grigorescu. Aici, tehnica lui Grigorescu s-a rafinat, desenul său devenind mai sigur și mai sugestiv. Unul dintre dascălii săi a fost monahul Evghenie Lazăr, autorul mai multor icoane din colecția muzeală.

Unul dintre cele mai importante obiecte din muzeu este icoana „Sfânta Treime și Încoronarea Fecioarei” pictată în anul 1853.

Cea de-a doua expoziție a obiectelor de artă bisericească a intrat în tradiția mănăstirii sub denumirile de „Sala Tronului” sau „Tezaurul Mănăstirii”.

Sala adăpostește potire, discuri, cruci, un vas pentru agheasmă, candele și cădelnițe din argint din secolele XVII-XIX. De asemenea, aici sunt expuse epitafuri cu broderii de mare finețe și rafinament al execuției, în fir de aur și argint, cu pietre prețioase, din sec. XVIII-XIX.

Bazele muzeului au fost puse în jurul anului 1908 de ierarhul Ghenadie Petrescu, Mitropolitul Ungro-Vlahiei, acesta fiind și stareț al așezământului în perioada 1905-1918. Unul dintre veșmintele care i-au aparținut acestuia se află expus în Sala Mare. Ultimele schimbări în colecția muzeală s-au făcut în 2006, cu ocazia canonizării Mitropolitului Grigorie Dascălu, ale cărui sfinte moaște se află în biserica mare a Mănăstirii.

Comentarii Facebook


Știri recente