Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin a aniversat 65 de ani de activitate, dedicată cercetării, conservării și valorificării patrimoniului cultural material și imaterial specific zonelor etnografice din nordul județului Mureș.
Manifestările au debutat cu o slujbă de pomenire oficiată de preoții Oprea Genu și Damian Ioan, în Biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, aflată în incinta muzeului.
După momentul de rugăciune, prof. univ. Ioan Sabău a evocat personalitatea cercetătorului Anton Badea, fiind urmat de scriitorul Nicolae Băciuț, care a prezentat rolul instituției în promovarea patrimoniului cultural.
Între Sacru și Profan
De asemenea, în aceeași zi a avut loc și vernisajul „Sacru și Profan”, curatoriat de Roxana Maria Man, managerul muzeului. Expoziția valorifică o varietate de simboluri și mărturii ale culturii populare, inspirate de gândirea tradiționalistă a lui René Guénon.
Printre invitații de onoare s-a numărat deputata Dumitrița Gliga, care a împărtășit momente memorabile legate de muzeu. De asemenea, au fost prezenți directori ai unor instituții muzeale din țară: Monica Mare (Muzeul Satului Baia Mare), Angela Pop (Muzeul Județean Mureș), Eugen Tepeș-Stroia (Muzeul Satului București).
Un alt moment important a fost acordarea titlului de „Cetățean de Onoare” al Municipiului Reghin Mariei Borzan, în semn de recunoaștere pentru cei 27 de ani de activitate remarcabilă în fruntea muzeului, distincție înmânată de primarul Márk Endre.
Muzeul Etnografic „Anton Badea”
Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin este o instituție publică de cultură, dedicată cercetării, conservării și valorificării patrimoniului cultural material și imaterial specific zonelor etnografice din nordul județului Mureș (Valea Mureșului Superior, Valea Gurghiului, Valea Beicii, Valea Luțului și parțial Câmpia Transilvaniei).
În secția în aer liber este recreată imaginea unui sat tradițional mureșean, cu gospodării, anexe, instalații țărănești (moară, oloiniță, teasc) și o biserică de lemn (din Iara, 1998).
Arhitectura este realizată din materiale ca lemnul, piatra, pământul și cărămida. Locuințele țărănești aveau un plan funcțional complex: camera de locuit, odaia curată, tindă, cămară, cu spații adaptate traiului zilnic și muncii gospodărești.
Foto credit:Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin
