Înaltpreasfințitul Părinte Petru a transmis miercuri un mesaj cu ocazia Zilei Culturii Naționale, în care a explicat faptul că aceasta reprezintă o sărbătoare care transcende granițele geografice și care unește ambele maluri ale Prutului „într-un singur duh al identității românești și al spiritualității ortodoxe”.
Rolul Bisericii în păstrarea identității naționale
Mitropolitul Basarabiei a evidențiat în mod special rolul fundamental pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut în păstrarea identității naționale și spirituale a românilor din Basarabia, unde credința și cultura au fost amenințate de regimul comunist.
„Biserica Ortodoxă Română, ca mamă duhovnicească a neamului, a fost dintotdeauna un stâlp al culturii și spiritualității românești. În Basarabia, acest rol a fost cu atât mai evident în perioadele de încercare, când regimurile imperialist și comunist au încercat să înăbușe glasul credinței și al culturii naționale”.
„În acele vremuri grele, clericii și ierarhii basarabeni au devenit adevărați mărturisitori, slujind nu doar altarului, ci și culturii și educației neamului”.
Limba românilor
Prin promovarea limbii române ca simbol al identității spirituale și culturale, a explicat Înaltpreasfinția Sa, Biserica a fost un pilon al păstrării valorilor naționale, atât în vorbire, cât și în scriere.
Oficierea neîntreruptă a Sfintei Liturghii în limba română, în toate regiunile istorice, a jucat un rol major în întărirea legăturilor dintre credință, cultură și neam și a reprezentat o punte între spiritualitate și identitatea națională.
„De-a lungul istoriei sale bimilenare, Biserica Ortodoxă Română a avut un rol fundamental în cultivarea și afirmarea conștiinței unității naționale, promovând limba română ca expresie vie a identității spirituale și culturale, atât în grai, cât și în scris. Liturghia, săvârșită neîntrerupt în limba română în toate provinciile istorice, a consolidat legăturile dintre credință, cultură și neam”.
Omagiu celor care au contribuit la păstrarea identității
Mitropolitul Petru al Basarabiei evidențiază, totodată, personalitatea de excepție a Înaltpreasfințitului Părinte Gurie Grosu, primul mitropolit al Basarabiei, care „a îmbinat cu dumnezeiască revelație dimensiunea spirituală cu cea culturală”, devenind un promotor al limbii române, al literaturii teologice și al educației generațiilor tinere în spirit ortodox și românesc.
Alături de el, Mitropolitul Efrem Enăchescu și alți slujitori ai Bisericii au fost adevărați ctitori de cultură, apărători ai identității naționale și ai credinței.
De asemenea, Înaltpreasfinția Sa a amintit de școlile și instituțiile teologice din Basarabia și de tipografiile bisericești ale Mitropoliei, care au reprezentat centre de luminare spirituală și culturală, păstrând credința și limba română în cele mai dificile perioade ale istoriei naționale.
Biserica și cultura: unitate și tradiție
„Astăzi, ne închinăm cu smerenie în fața personalităților bisericești și laice, a intelectualilor și profesorilor care au păstrat cu sfințenie tezaurul moștenirii în vremuri de restriște. În același timp, ne bucurăm că trăim într-o epocă în care Biserica și Cultura pot colabora liber și rodnic, întru slava lui Dumnezeu și binele neamului românesc de pretutindeni”.
Totodată, Înaltpreasfințitul Părinte Petru îi îndeamnă pe „toți cei care slujesc Bisericii și Neamului să-și unească glasurile și eforturile pentru a păstra nealterat tezaurul nostru cultural și spiritual”.
„În acest an, când marcăm Centenarul Patriarhiei Române și al Mitropoliei Basarabiei, ne rugăm ca Dumnezeu să ne binecuvânteze viitorul prin unitate, să ne dea putere să rămânem statornici în credință și în dragostea de neam, iar prin toate să fie slăvit numele Preasfintei Treimi”, a transmis la final Mitropolitul Petru al Basarabiei.
Foto credit: Mitropolia Basarabiei
