Mitropolitul Irineu al Olteniei scrie în Pastorala de Crăciun 2024 că bucuria Nașterii Domnului nu este ca fericirea trecătoare a lumii acesteia, nu se referă la veselia pământească, ci la o bucurie „mare”, cerească.
„Dumnezeu S-a făcut mic pentru ca noi să devenim «mari», copii ai Tatălui ceresc. Prin urmare, astăzi, noi, ființe umane limitate și neputincioase, îmbrățișăm certitudinea unei speranțe nemaiauzite, aceea de a fi născuți pentru cer. Da, Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om ca să ne vestească că Tatăl Său este Tatăl nostru”, arată IPS Irineu.
„El a ales să Se nască din Preacurata Fecioară Maria și să Se facă Prunc fragil, ca să ne descopere iubirea Tatălui. Astfel, Unicul-Născut al Tatălui ne dă «puterea de a deveni fii ai lui Dumnezeu» (Ioan 1:12), cum ne spune Sfântul Ioan Evanghelistul. Iată bucuria care copleșește sufletele și mângâie inimile noastre, reînnoiește încrederea și dăruiește pacea: este bucuria Duhului Sfânt, bucuria că suntem fii iubiți ai Tatălui ceresc în Mântuitorul nostru Iisus Hristos”.
O altă temă abordată în pastorală este pacea.
„Slava lui Dumnezeu, cântată de îngeri, coboară la Crăciun din înaltul cerurilor, fiind negreșit în relație cu pacea de pe pământ dintre oameni. Această armonie cerească ne atenționează că acolo unde nu se preamărește Dumnezeu, unde El este uitat sau chiar negat, nu există nici semne de pace”, explică Părintele Mitropolit.
„După cum cunoaștem, în jurul nostru sunt atâtea provocări care atentează la pacea lumii. De fapt, orice tăgăduire a lui Dumnezeu duce la stingerea demnității divine a omului. Dacă omul nu mai este considerat imaginea lui Dumnezeu, dacă nu mai dăm cinste fiecărui om, fie slab, fie străin, fie sărac sau altfel, atunci de bună seamă că nu mai suntem toți frați și surori, fii ai unicului Tată, așa cum Îl invocăm în rugăciunea Tatăl nostru”.
În final, IPS Irineu reamintește că „Mântuitorul Hristos este pacea noastră, a celor de departe și a celor de aproape” (Efeseni 2:14-17).
„El ne-a adus de la Tatăl bunătate și iubire, ca să putem să ne iubim, să ne rugăm și să ne înnoim viața. Să ascultăm sfatul Bisericii: să mergem la El și să lucrăm binele, ca să-L vedem față către față. El este Cel Care S-a făcut sărac pentru noi și a ales să Se culce în ieslea din Betleem, ca pe noi să ne îmbogățească. Și dacă păstorii la Nașterea Lui s-au grăbit să-L vadă culcat în iesle, trebuie ca și noi să alergăm la El ca să primim de la El pace și mare bucurie”.
Vezi textul integral al pastoralei.
Citește și Pastorala de Crăciun a Patriarhului Daniel: Nașterea lui Hristos, bucuria tuturor