Românce în istorie: Maria Rosetti, prima jurnalistă din România, adoptată de națiunea în care și-a întemeiat familia

Vineri se împlinesc 133 de ani de la mutarea la cele veșnice a Mariei Rosetti, englezoaica adoptată de România pentru devotamentul cu care a promovat cauza națională românească.

Odată ce s-a căsătorit cu C.A. Rosetti, un revoluționar pașoptist provenit dintr-o veche familie de boieri români, destinul Mariei Rosetti a devenit total românesc. A fost prima femeie jurnalistă din România și fondatoarea primului periodic în limba română dedicat femeilor.

Spre deosebire de actualele periodice pentru femei, al ei nu despărțea feminitatea de vocația maternă, intitulându-se Mama și copilul. În plus, publicația își propunea să educe mamele în spirit național, pentru a-și conștientiza și asuma rolul decisiv pe care îl au în evoluția națiunii române prin nașterea și educarea copiilor.

Mamă a 8 copii, unul născut odată cu revoluția

Născută Mary Grant, în 1819, la Guernsey, Anglia, fiica căpitanului scoțian Edward Grant și a franțuzoaicei Marie Lavasseur, ea a ajuns în 1837 la București pentru a fi împreună cu fratele ei, Effingham Grant, diplomat englez care fusese numit consul în țara noastră.

Acest portret fotografic al Mariei Rosetti cu unul din cei opt copii ai ei a fost realizat de primul fotograf român din istorie, Carol Popp de Szathmary. Sursa foto: Biblioteca Națională a României

În 1847, la București, și-a cunoscut soțul, pe C.A. Rosetti, membru fondator al Academiei Române, jurnalist și fondator al Partidului Național Liberal.

Această femeie de origine anglo-franceză a avut  opt copii, dintre care unul, o fetiță, numită Liberty Sofia Rosetti, s-a născut chiar în data de 18 iunie 1848, ziua izbucnirii Revoluției Pașoptiste în Muntenia.

România revoluționară

Un episod care ne dezvăluie dragostea și curajul ei a avut loc în septembrie 1848, când soțul ei a fost arestat de turci, urmând să fie trimis cu o corabie către Serbia împreună cu alți revoluționari, între care Nicoale Bălcescu, Ion Ionescu de la Brad și Dimitrie Bolintineanu.

România revoluționară, tablou de C.D. Rosenthal în care apare portretul Mariei Rosetti (1850). Foto: Public domain / CristianChirita

Atunci Maria Rosseti s-a îmbrăcat în port popular de la Dunăre, ca o țărancă română obișnuită, și, în brațe cu fetița abia născută, a cerut voie paznicilor de pe corabie să-i dea soțului un ultim sărut.

Cu acest prilej, i-a strecurat un bilețel pe care notase exact ora și locul unde revoluționarii urmau să fie eliberați, operațiune care s-a desfășurat cu succes.

Probabil că episodul acesta l-a inspirat pe pictorul Constantin Daniel Rosenthal să creeze tabloul intitulat România revoluționară, care este de fapt un portret al Mariei Rosetti în costum popular românesc și ținând în mâini steagul tricolor.

Pașoptiștii deveniți unioniști

C.A. Rosetti și Maria Rosetti în exil la Paris, afiș realizat de Muzeul Național de Artă al României prin colorizarea unei imagini de epocă. Sursa foto: Mnir.ro

După înfrângerea Revoluției de la 1848, Maria și C.A. Rosetti s-au exilat o perioadă la Paris, împreună cu alți pașoptiști – perioadă în care Maria a colaborat la publicații franceze. Reveniți în țară, ei au continuat promovarea idealurilor naționale românești.

Întoarcerea la București a coincis cu avântul mișcării unioniste în Principate, iar legăturile pariziene ale familiei Rosetti au contribuit la susținerea ideii de independență și de unitate națională. Familia Rosetti a fost în centrul mișcării unioniste, susținând Partida Națională și Unirea Principatelor.

O familie de jurnaliști

C.A. Rosetti a înființat în 1857, la București, ziarul „Românul”, o publicație de familie, la care cei doi soți au scris împreună și care a fost apoi condusă de fiul lor, Vintilă C.A. Rosetti. La rândul ei, în 1865, Maria Rosetti a fondat săptămânalul Mama și copilul.

Ea a organizat comitete de ajutorare a populației în timpul foametei din anii 1866-1867, iar în timpul Războiului de Independență a condus Comitetul Femeilor, care a strâns fonduri pentru înființarea Spitalului din Turnul Măgurele și pentru infirmeriile din spatele frontului.

Maria Rosetti s-a mutat la cele veșnice la vârsta de 73 de ani, în data de 13 februarie 1893. În acel an, fiul ei, Vintilă, a publicat, într-un volum prefațat de istoricul francez Jules Michelet, o parte din contribuțiile literare ale mamei sale.

Lucian Predescu, istoriograf, scriitor și publicist român, afirma despre ea: „Este întâia femeie cultă care a fost părtașă activă la strădania poporului român de a-și făuri o viață liberă, în cursul veacului trecut. Și totodată întâia publicistă care și-a pus scrisul, dezinteresat, în slujba intereselor naționale”.

Surse: Muzeul Național de Artă al României; Radio România Cultural

Foto credit: Mnir.ro


Știri recente