Mântuitorul s-a botezat într-un loc care ne este foarte apropiat nouă, românilor, spune PS Timotei

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a oficiat marți, la Catedrala Patriarhală, Liturghia Sf. Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Ierarhul a vorbit în omilia sa despre prezența rugătorilor români în apropierea locului Botezului Domnului, la schitul românesc de la Iordan, aflat în curs de refacere.

„Mântuitorul s-a botezat într-un loc care ne este foarte apropiat nouă, românilor”, a precizat Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul. El a spus că în ținutul numit în Sfânta Scriptură Vitavara, azi cunoscut sub numele de Qasr al-Yahud, se găsește schitul românesc de la Iordan.

„Începând din anul 1930, foarte multe demersuri s-au făcut de către Patriarhia Română, de către delegatul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte și de un grup de oameni foarte binevoitori, ca, aproape de locul Botezului Domnului, să se ridice un schit românesc”, a explicat Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

„În anul 1935 a fost pusă piatra de temelie, iar alături de biserica înălțată s-au ridicat și câteva chilii în care au viețuit monahi români, între ei aflându-se, vreme de cinci ani, mult-îndrăgitul nostru conațional, Sfântul Cuvios Ioan Iacob, care, în perioada 1947-1952 a fost egumen al Schitului Sfântului Ioan Botezătorul de la Iordan”, a adăugat ierarhul.

În urma conflictului armat din anul 1967, biserica Schitului Românesc și clădirea care adăpostea chiliile viețuitorilor au fost deteriorate și au devenit nelocuibile, iar în jurul schitului au fost amplasate minele antipersonal şi antitanc. În 1970, accesul persoanelor în zonă a fost interzis.

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a amintit că în prezent se fac demersuri pentru reconstruirea schitului.

„Ne rugăm, iubiți credincioși, Mântuitorului Hristos ca să ne numească și pe noi «fii iubiți», ca și noi, cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului, să ne aducem aminte de botezul cu care am fost botezați, să prețuim mult identitatea noastră creștină pe care am dobândit-o prin botez, prin darul înfierii [de către Dumnezeun.ed.] și tradițiile care vin de departe și care ne sfințesc viața și sufletul”, a încheiat ierarhul.

Istoria așezământului românesc de la Iordan începe în anul 1931, odată cu hotărârea Guvernului Palestinian de a împărţi în parcele de câte 10.000 mp terenul de pe malul drept al râului Iordan, pentru a le oferi comunităţilor religioase.

Patriarhia Română, prin delegatul său, Ieromonahul Gherasim Luca, ajutat de Consulul României în Palestina, a reușit să  întocmească formalitățile necesare, iar în data de 03 ianuarie 1933 a fost încheiat Actul de dobândire a terenului de 10.000 mp.

Cu binecuvântarea Patriarhului Miron al României, ceremonia de aşezare a pietrei de temelie la biserica românească de pe malul râului Iordan a avut loc în ziua de 25 aprilie 1935.

Pentru refacerea Schitului românesc, și implicit a deminării zonei, Patriarhia Română a inițiat în 2016 o campanie de strângere de fonduri. Primele rugăciuni Deminarea s-a încheiat în noiembrie anul trecut.

La jumătatea anului 2109, reprezentanții Patriarhiei Române la Locurile Sfinte au reuşit să pătrundă în biserica schitului. Deminarea totală a zonei a costat patru milioane de și s-a încheiat abia spre finele anului trecut.

Pentru donații

Administraţia Patriarhală

Banca Comercială Română
RO65RNCB0082004895030028 (RON)
RO11RNCB0082004895030030 (USD)
RO38RNCB0082004895030029 (EURO)

Email: reprez[email protected]

Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene (deschidere articol)

Comentarii Facebook


Știri recente