Creştinii ortodocşi se află astăzi, 18 octombrie 2015, în Duminica a 20-a după Rusalii.
Pericopa Evanghelică rânduită de Biserică a se citi astăzi la Sfânta Liturghie ne prezintă Învierea fiului văduvei din Nain: „În vremea aceea S-a dus Iisus într-o cetate numită Nain şi împreună cu El mergeau ucenicii Lui şi mulţime mare. Iar când s-a apropiat de poarta cetăţii, iată scoteau un mort, singurul copil al mamei sale, şi ea era văduvă, iar mulţime mare din cetate era cu ea. Şi, văzând-o Domnul, I s-a făcut milă de ea şi i-a zis: Nu plânge! Atunci, apropiindu-Se, S-a atins de sicriu, iar cei ce-l duceau s-au oprit. Şi a zis: Tinere, ţie îţi zic, scoală-te! Iar cel ce fusese mort s-a ridicat şi a început să vorbească, iar Iisus l-a dat mamei sale. Şi frică i-a cuprins pe toţi şi slăveau pe Dumnezeu, zicând: Proroc mare S-a ridicat între noi şi Dumnezeu a cercetat pe poporul Său” (Luca 7, 11-16).
În cuvântul de învăţătură rostit în Paraclisul Reşedinței Patriarhale cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a explicat învăţăturile ce reies din această Pericopă Evanghelică.
În cuvântul său, Patriarhul României a subliniat faptul că în Evanghelia Duminicii a XX-a după Rusalii, vedem milostivirea lui Dumnezeu faţă de oamenii îndureraţi şi faţă de cei morţi.
Mântuitorul Hristos alină durerea şi întristarea oamenilor îndoliaţi
Preafericirea Sa a arătat că Hristos Domnul a venit în cetatea Nain din proprie iniţiativă, având iubire milostivă faţă de oamenii îndureraţi ca urmare a morţii celor dragi ai lor.
„Mântuitorul Iisus Hristos a venit în cetatea Nain să aline, să consoleze, să diminueze durerea acestei mame îndoliate, întrucât Lui Îi este milă de toţi oamenii suferinzi, îndureraţi şi îndoliaţi. În acelaşi timp, Hristos Domnul doreşte să dăruiască viaţă tânărului care a plecat prea devreme din viaţa pământească. Nu ştim cum îl chema pe fiul văduvei din Nain, pentru că Evanghelia nu ne spune nimic despre numele lui şi al mamei sale. Aceasta înseamnă că femeia îndoliată, adică mama îndurerată care îşi duce spre cimitir pe unicul său fiu, reprezintă pe toate mamele îndoliate, iar tânărul mort purtat în sicriu spre cimitir reprezintă pe toţi tinerii care mor şi lasă în urma lor multă durere părinţilor care i-au născut şi i-au crescut. Domnul Iisus Hristos săvârşeşte minunea învierii tânărului din Nain arătând astfel iubire milostivă şi smerită, adică iubire care suferă împreună cu cei ce suferă. Iubirea aceasta milostivă se numeşte compasiune, adică împreună-pătimire cu cei ce pătimesc din pricina durerii sufleteşti”, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
A consola o familie îndurerată este un semn de multă bunătate a inimii
„Din atitudinea Mântuitorului Iisus Hristos învăţăm, aşadar, că avem datoria să fim alături de toţi oamenii îndoliaţi, care plâng pe morţii lor”, a spus Patriarhul României subliniind că prin „prezența noastră alături de cei îndurerați arătăm că iubirea milostivă a Mântuitorului Hristos lucrează prin noi”.
„A mângâia sau a consola pe o persoană sau o familie îndurerată este un ajutor sufletesc de mare preţ şi un semn de multă bunătate a inimii, o dovadă a iubirii milostive faţă de semen prin care se arată iubirea milostivă a lui Dumnezeu faţă de ei. În această privinţă, Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă zicând: «Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng». Evanghelia de astăzi ne cheamă, aşadar, să aducem consolare părinţilor îndureraţi sau îndoliaţi care plâng pe copiii lor decedaţi fie din cauza unei boli, fie din pricina unui accident, fie din altă cauză. Trebuie să fim alături de cei îndureraţi, aşa cum Mântuitorul Iisus Hristos a fost prezent alături de femeia văduvă din Nain. Astfel noi arătăm că iubirea milostivă a lui Hristos lucrează în noi şi prin noi, în sufletele noastre şi prin prezenţa noastră alături de cei care plâng pe cei dragi ai lor care au decedat”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Prin Botez şi prin împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos din Sfânta Euharistie, trupul creştinului a devenit «templu al Duhului Sfânt»
Totodată, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că trupul morţilor trebuie îngrijit cu respect.
„Iisus S-a atins de sicriul care conţinea trupul unui om mort şi pentru a ne învăţa că trebuie să ne apropiem cu respect de sicriul sau mormântul în care se află trupul omului decedat, deoarece trupul acesta este chemat la înviere şi la viaţă veşnică, după cum se spune în Crezul ortodox: «Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie». Însă respectul pentru sicriul şi mormântul în care se află trupul creştinului decedat trebuie să fie şi mai mare, deoarece, prin Botez şi prin împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos din Sfânta Euharistie, trupul creştinului a devenit «templu al Duhului Sfânt»”, a spus Preafericirea Sa.
Moaştele sfinţilor care au trecut la Domnul sunt cinstite sau venerate pentru lucrarea sfinţitoare a harului Duhului Sfânt în ele şi prin ele
De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că moaştele sfinţilor trebuie cinstite „deoarece sfinţenia din sufletul sfântului a pătruns şi în materia trupului său, care este epifania sufletului său activ în toate faptele sale săvârşite pe pământ”.
„Când unui creştin trecut la Domnul i se recunoaşte oficial de către Biserică sfinţenia vieţii sale, atunci osemintele lui se numesc «Sfinte Moaşte» sau «Sfinte Relicve» şi ele trebuie venerate sau cinstite împreună cu icoana sa, deoarece sfinţenia din sufletul sfântului a pătruns şi în materia trupului său, care este epifania sufletului său activ în toate faptele sale săvârşite pe pământ, printre oameni. Moaştele sfinţilor care au trecut la Domnul sunt cinstite sau venerate nu pentru materia lor, ci pentru lucrarea sfinţitoare a harului Duhului Sfânt în ele şi prin ele, potrivit adevărului exprimat de către psalmist în cuvintele: «Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi! ». Numai harul Duhului Sfânt prezent în moaştele sfinţilor le dăruieşte acestora putere tămăduitoare şi sfinţitoare, ele fiind într-o tainică legătură de har cu sufletul lor unit cu Dumnezeu, cel Unul sfânt, Izvorul vieţii veşnice” a spus Preafericirea Sa.
Biserica a rânduit ca în Duminica viitoare (25 octombrie 2015), a 23-a după Rusalii, să se citească Pericopa Evanghelică de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca (cap. 8, vs. 26-39) în care ni se prezintă Vindecarea demonizatului din ţinutul Gherghesenilor.
Foto: Ziarul Lumina
