Mănăstirea Dragomirna, ctitoria Mitropolitului Anastasie Crimca, adăpostește moaștele Sf. Iacob Persul

Mănăstirea suceveană Dragomirna, ctitorită de Mitropolitul Moldovei Anastasie Crimca, adăpostește din 1697 un fragment din cinstitele moaște ale sfântului serbat în data de 27 noiembrie, Marele Mucenic Iacob Persul.

Mitropolitul Anastasie Crimca, care înainte de a fi hirotonit purta numele de Ilie Crimcovici, a fost răsplătit, în anul 1587 de Petru Şchiopul, domnitorul Moldovei, cu un teren pentru că l-a ajutat în lupta purtată împotriva cazacilor. Pe terenul respectiv, Ilie Crimcovici a ridicat Mănăstirea Dragomirna, în locul unui schit de lemn construit de câţiva călugări.


Citește și: Mitropolitul Anastasie Crimca ctitorul primului spital public din Moldova


Așezământul a fost inițial unul pentru monahi, dar a devenit mănăstire de maici în anii ’60.

Mănăstirea de maici Dragomirna se află la nord de orașul Suceava, în apropiere de Mitocul Dragomirnei, aşezată pe o colină domoală.

Biserica mănăstirii, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, este unul dintre cele mai frumoase monumente de artă religioasă ale României, o bijuterie a arhitecturii şi picturii moldoveneşti.

Pictura Mănăstirii Dragomirna. Foto: Doxologia

Sf. Iacob Persul  – exemplu de pocăință

Viața Sfântului Iacob este un exemplu de adevărată pocăință. Sf. Iacob Persul, dregător la curtea regelui perşilor, Isdegherd I (399-420), de la lepădarea de Hristos a ajuns să îndure chinuri cumplite și moarte pentru El.

Fiind creștin, Sf. Iacob a fost amăgit de Isdegherd I cu averi și funcție înaltă pentru a se lepăda de credința în Hristos. În urma scrisorilor mamei și soției sale, a înțeles că alesese pentru o slavă trecătoare osânda ruşinii veşnice și s-a pocăit.

A mărturisit credința sa în fața urmașului lui Isdegherd, Bahram al V-lea (420-438). Acesta, mâniindu-se a poruncit să i se taie fiecare încheietură a trupului, una câte una. I s-au tăiat toate încheieturile trupului, ale mâinilor şi ale picioarelor, până i-a mai rămas numai capul şi trunchiul, iar, la urmă, i-au tăiat şi capul.

Moaștele Sf. Iacob Persul la Mănăstirea Dragomirna

După decapitarea Sf. Iacob, când regele persan a aflat că unii creştini intenţionează să ia moaştele Sfântului, a dat ordin să fie arse şi dispersate. Însă, unii au reuşit să le păstreze şi să le ducă la Ierusalim, unde au ajuns după 40 zile de mers pe jos şi le-au așezat în mănăstirea ibericilor (la „Turnul lui David”).

Moaștele Sf. Iacob Persul la Mănăstirea Dragomirna. Foto: Doxologia

Ulterior, potrivit „Proloagelor de la Ohrida”, cinstitul cap al Sfântului Iacob a fost dus la Roma, iar altă parte a sfintelor lui moaşte a ajuns în Portugalia.

În 1697, un fragment din moaştele Sf. Iacob Persul au fost aduse la Mănăstirea Dragomirna, după cum este menționat pe antimisul de mătase în care se păstrau.

Foto credit: Doxologia

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente

Romfilatelia a lansat emisiunea poştală Crăciun 2019

Romfilatelia a introdus în circulaţie săptămâna trecută emisiunea de mărci poştale Crăciun 2019. Pe cele două timbre ale emisiunii sunt ilustrate imagini din manuscrisul Imnul Acatist al Maicii Domnului din colecția Bibliotecii Academiei Române, reprezentând miniaturile „Nașterea Domnului” și „Steaua Magilor”.…