La 420 de ani de la moartea martirică a lui Mihai Viteazul, IPS Nifon oferă trei motive pentru o posibilă canonizare

Evlavia, sprijinul acordat Ortodoxiei românești și eroismul cu care a protejat Creștinătatea europeană sunt trei motive pentru o posibilă canonizare a Voievodului Mihai Viteazul, a spus joi Părintele Mitropolit Nifon la slujba de comemorare pe care a oficiat-o cu prilejul împlinirii a 420 de ani de la moartea martirică a domnitorului.

La ceremonie, care s-a desfășurat la Mânăstirea Dealu, părintele mitropolit a evocat personalitatea primului mare unificator al românilor, subliniind că acesta a reușit să stăvilească puterea Imperiului Otoman și să ofere speranță tuturor creștinilor din Răsărit.

„Viața sa duhovnicească, intensă și pilduitoare, plină de evlavie, eroismul faptelor sale de arme, marea sa contribuție la sprijinirea misiunii – pastorale a Bisericii noastre, precum și la apărarea Creștinățătii și a Europei în vremuri întunecate, îi conferă Voievodului Mihai Viteazul îndreptățirea de a fi făcute toate demersurile pentru canonizarea sa”, a spus ierarhul.

El a explicat că voievodul a sprijinit substanțial opera misionară a Ortodoxiei românești.

„A ajutat în mod consistent pe românii din Transilvania, conferindu-le preoților ortodocși aceeași demnitate ca și a clericilor celorlalte confesiuni creștine, a repus Mitropolia ardeleană sub oblăduirea celei de la Târgoviște, ca în vremea lui Mircea cel Bătrân, a numit Ierarhi români  la Muncaci și Vad, a adus preoți munteni în parohiile ardelene vacante, a extins autoritatea Mitropolitului de Alba Iulia, a ctitorit numeroase biserici și mânăstiri, dintre care amintim numai de: ansamblul mitropolitan din Alba Iulia, Mânăstirea Mihai Vodă din București, biserica din Ocna Sibiului, cea de la Târgu Mureș, ori cea a Mânăstirii Râmeți.”

Părintele Mitropolit Nifon a prezentat volumele dedicate domnitorului de Editura Arhiepiscopiei Târgoviştei și le-a oferit pentru biblioteca Școlii „Mihai Viteazul” din Târgoviște.

În continuarea ceremoniei, Corala Catedralei Mitropolitane din Târgoviște a interpretat cântecul „Cea de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul”, iar militarii din Garnizoana Târgoviște au defilat în onoarea primului unificator al românilor.

Foto credit: Arhiepiscopia Târgoviștei

Prima unire politică a românilor s-a făcut la 27 mai 1600, sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Luptând să scape de dominația otomană, el a realizat că numai unirea tuturor românilor într-un stat puternic putea împlini acest scop.

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, declara în 2018 că domnitorul era perceput în mediile diplomatice internaționale ca apărător al Constantinopolului și implicit al creștinătății într-o perioadă de expansiune a Imperiului Otoman.

Capul voievodului se află la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște, ctitorie a Voievodului Radu cel Mare. Mănăstirea, care împlinește anul acesta 520 de ani, a fost restaurată între 2000 și 2008, la inițiativa și sub coordonarea Părintelui Mitropolit Nifon.

Foto credit: Arhiepiscopia Târgoviștei

Comentarii Facebook


Știri recente