Iubirea jertfelnică, remediu împotriva secularizării

Perioada premergătoare Postului Mare confirmă faptul că iubirea jertfelnică faţă de aproapele reprezintă „criteriul ultim“ al devenirii noastre duhovniceşti. În această ascendenţă spirituală ne întărim şi ne hrănim sufleteşte din binecuvântatul exemplu al Sfintei noastre Biserici, arătându-se astfel cum putem însoţi în chip minunat rugăciunea cu milostenia.

Lucrarea misionar-pastorală şi totodată mărturisitoare a Bisericii în societate se descoperă astăzi ca permanentă încercare. Sfidând crivăţul secularizării, sfintele locaşuri se ridică asemenea unor turnuri de apărare în mijlocul cetăţii asediate de patimi.

Într-însele găsim oazele de normalitate în care, după porunca Mântuitorului, cel gol este îmbrăcat, cel flămând este hrănit, cel însetat este adăpat, cel bolnav şi în temniţă este cercetat. În întregimea lor, pildele iubirii jertfelnice sunt aşezate sub lumina faptelor bune, spre întărirea duhovnicească a celor ce caută „Adevărul“. Fără această lumină omul rătăceşte pe aiurea, fiind mereu singur şi neaflând nicăieri răspuns îndoielilor sale. De aceea, Mântuitorul Hristos ne îndeamnă: „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri“ (Mt. 5, 16).

Mai multe informaţii în Ziarul Lumina.

Comentarii Facebook


Știri recente