În scrisoarea pastorală, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan subliniază menirea omului de a-și iubi semenii, după cum Hristos a iubit lumea, jertfindu-Se pe Sine pentru mântuirea omenirii.
„Una din condițiile ridicării noastre din moarte este iubirea de semeni. Ne atingem semenii cu mintea și îi mângâiem prin cuvânt și, dacă nu putem să le oferim o bucată de pâine, măcar să le oferim o pâine frământată din cuvinte. Semenii sunt cutia de rezonanță a cântului nostru de iubire”, a scris mitropolitul Banatului.
La casa Tatălui Ceresc
Mitropolitul Ioan le propune credincioșilor o reflecție sinceră asupra propriei stări duhovnicești. Înaltpreasfinția Sa observă cum adesea vorbim despre moartea lui Hristos, dar uităm să vorbim despre propria noastră moarte sufletească. Totuși, prin Evanghelie și prin harul lui Dumnezeu, fiecare om poate trece de la moarte la viață, întorcându-se prin iubirea lui Hristos, la Casa Tatălui Ceresc.
„Prin păcat și moarte omul pierduse Raiul, Casa Tatălui Ceresc”, a transmis IPS Ioan.
„Taina rămâne o mare nerostire. Învierea nu este un accident metafizic. Învierea este prima întâlnire cu veșnicia. Învierea lui Hristos a deschis poarta veșniciei de ieri. Fără Patima lui Hristos cea mântuitoare, și azi am fi rămas închiși în casa morții”.
„Hristos a înviat și pentru mine și pentru tine și cred că a venit ceasul să ne cercetăm fiecare pe noi înșine și să vedem dacă suntem încă în moarte”.
Mitropolitul Ioan al Banatului explică sensul iubirii biruitoare asupra morții. Hristos nu a învins păcatul cu sabia, ci cu iubirea Sa nemărginită.
„Iubirea a omorât moartea, din iubire pentru noi S-a răstignit Hristos și S-a adus Jertfă pentru păcatele noastre. Nu cu sabia a omorât Hristos moartea, ci cu nemărginita Lui iubire față de om, cununa creației Sale. Omul este capodopera creației lui Dumnezeu. Ce autor nu-și iubește opera și nu încearcă să o salveze?! Dumnezeu nu i-a îngăduit lui Satan să-l necinstească pe om, cununa creației Sale”.
Limitarea la întristarea lumească
Potrivit mitropolitului, deși Mântuitorul i-a pregătit pe ucenici pentru Patima și Învierea Sa, aceștia s-au lăsat cuprinși de întristare omenească.
„Apostolii se opresc în cugetarea lor omenească la întristare, adică sunt alături de Hristos în suferința Lui. Dar nu dau niciun semn că s-ar bucura de Învierea Sa. Și de aceea îi vedem triști după Răstignire și îngropare și stau cu ușile încuiate. Iată că nu erau pregătiți să înțeleagă taina Învierii, care li se descoperise lor”, a transmis Înaltpreasfințitul Părinte Ioan.
Bunul simț de a opri timpul
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan scrie că la sfârșitul vieții, omul își dă seama că a căutat în locuri greșite și că nu moartea este veșnicia, ci lumina și prezența lui Dumnezeu. Vederea Lui este un dar accesibil încă din această viață, iar Hristos Cel Înviat este Cel pe Care Îl căutăm. Deși unii Îl consideră de neatins, Dumnezeu este aproape, prezent în noi și în aproapele nostru.
„Au fost și sunt printre noi oameni care au oprit timpul prin bunul simț, ca lumea să nu se prăbușească în necinste. Dar sunt și oameni care au ochi, dar nu au și inimă. Trăim azi o prelungită iarnă de iubire”, a scris IPS Ioan.
„Ceea ce vedem în jurul nostru nu este tot, ci există un dincolo de tot. Omul simte nevoia de a ajunge dincolo, căci acolo își ancorează mintea, acolo are nădejdea liniștii și a păcii eterne. Abia dincolo omul se va simți liber, întors acasă”.
Întâlnirea dintre timp și veșnicie
Înaltpreasfinția Sa remarcă momentul în care timpul și veșnicia se întâlnesc, la crucea de la mormântul în care se așterne liniștea. La români, veșnicia se atinge la sărutarea crucii care transcende timpul.
„Românul atinge porțile veșniciei atunci când sărută crucea de la mormântul maicii sale. Întâlnirea dintre timp și veșnicie se face la crucea de la mormânt, mormântul făcându-se punte între timp și veșnicie. Se aude și azi în cimitir suspinul femeii care se duce la mormintele celor dragi să tămâieze, zicând: «Mănânce-te amaru, pământule, căci greu lacăt te-ai făcut!»”, a conchis Mitropolitul Ioan al Banatului.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
