„Fiecare moment al vieții noastre constituie un prilej de a ne îndrepta gândul la Dumnezeu și a preface timpul pe care îl avem de trăit, dintr-un timp irosit, în timpul veșniciei”, a transmis Înaltpreasfințitul Părinte Atanasie, Arhiepiscopul Marii Britanii și al Irlandei de Nord, duminică, în ajunul Anului Nou Bisericesc.
În mesajul publicat pe pagina de web a eparhiei, ierarhul explică semnificațiile istorice și profetice ale zilei de 1 septembrie și oferă sfaturi duhovnicești legate de înnoirea anului și a sufletelor.
Roadele duhului
„Asemenea lui Moise care aduce Legea Domnului în fața unui popor ales, Hristos Însuși, este Cel întru care se împlinește toată legea și toate profețiile, El Unul care reface legământul omului cu Dumnezeu, readucând învățătura vie și harul întrupat în taina dragostei (care nu va cădea niciodată)”, arată Înaltpreasfinția Sa.
„Cortul (cel vechi al) Mărturiei care marca un nou început preînchipuie trupul lui Hristos (In. 2, 21–22) și Biserica ca loc al sălășluirii Sale în lume.”
„De aceea această lună și acest început ne cheamă să sărbătorim nu doar roadele de odinioară, de care se bucurau israeliții, ci roadele duhului: dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credința (Gal. 6, 22) și prezența vie a lui Hristos în noi, în cortul inimii, ca mărturie pentru întreaga lume”, continuă Părintele Arhiepiscop Atanasie.
„Dacă la început de an nou civil, obișnuim să tragem concluzii privitoare la cele ale lumii, la fiecare început de an nou bisericesc ar trebui să tragem concluzii privind cele sufletești, fiind un moment de cugetare și de repoziționare față de ce este cu adevărat important pentru noi, și anume, viața duhovnicească, iar nu grija după cele ale trupului.”
Sfințirea timpului
În continuare, Arhiepiscopul Marii Britanii și Irlandei de Nord explică în ce fel putem birui cele ale trupului și cum putem sfinți timpul, câștigându-l pentru mântuire
„Dacă ne vom aținti zilnic privirile minții și tânjirea inimii noastre către Dumnezeu și către cele veșnice, încet-încet vom vedea că ceea ce este al morții în sufletele și în trupurile noastre, va fi înghițit de Viață (2 Cor. 5, 4)”, subliniază ierarhul.
Avem posibilitatea să prefacem timpul care este numărătoare inversă spre moarte fie în timp sfințit, fie în timp pierdut.
„Când îl împletim cu poruncile lui Dumnezeu, în tot ce facem, gândim sau plănuim, atunci fiecare moment al vieții noastre se preface din timp al morții în timp binecuvântat și sfințit, timp care se întâlnește cu veșnicia – «timpul» lui Dumnezeu”, explică Înaltpreasfinția Sa.
„Tot ceea ce gândim, plănuim sau lucrăm împreună cu Dumnezeu, se preface: din gând, plan sau lucrare omenească, în împreună-gândire și împreună-lucrare cu Dumnezeu. Ele primesc pecetea sfințeniei și a veșniciei, proprii lui Dumnezeu.”
Cum sfințim timpul
„Lucrarea noastră de o viață trebuie să fie aceea de a-L lăsa pe Dumnezeu să grăiască întru inimile noastre și să lucreze întru noi toate cele bineplăcute Lui și folositoare nouă și aproapelui nostru spre mântuire, adaugă Părintele Arhiepiscop Atanasie.
În acest sens, ierarhul încheie cu un sfat duhovnicesc profund de la Sfântul Porfirie Kavsokalivitul:
„Nu ajungeți sfinți vânând răul. Lăsați răul. Să priviți către Hristos, iar El vă va mântui. În loc să stați în afara ușii și să alungați răul, mai bine disprețuiți-l, nebăgându-l în seamă. Năvălește asupra voastră răul? Voi dăruiți-vă toată puterea lăuntrică binelui, adică lui Hristos. Rugați-vă: Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă. Știe El cum să vă miluiască, în ce chip. Și, când vă umpleți de bine, nu vă mai întoarceți spre rău. Deveniți, prin harul lui Dumnezeu, buni. Unde să mai afle răul loc atunci? Se risipește!”
Foto credit: Arhiepiscopia Marii Britanii și Irlandei de Nord
