Ioan-Aurel Pop: „În tot drumul nostru prin istorie, fresca bisericească și icoana ne-au fost far și călăuză”

„În tot drumul nostru prin istorie, fresca bisericească și icoana ne-au fost far și călăuză”, afirmă Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, într-un mesaj transmis marți în deschiderea Conferinței Naționale „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească” organizată de Patriarhia Română.

„Iar dacă pe drumul spre receptarea lor am avut vreo slăbiciune, vreo durere, vreo rană nevindecată, vreo îndoială ori vreo ispită, ni se va prelinge cătinel o lacrimă pe obraz, iar chipurile Mântuitorului, ale Fecioarei Preacurate, ale sfinților ne vor lumina și toate relele se vor risipi ca prin minune. Este minunea credinței și a rânduielilor noastre celor vechi”, a transmis istoricul.

„La români, pictura interioară și exterioară transpune, pentru sufletul simplu, imagini intuitive, generând trăiri religioase profunde”, a adăugat el.

Iar conferința organizată de Patriarhie „are o semnificație aparte deopotrivă pentru sublinierea rolului imaginii în teologia ortodoxă românească și pentru conservarea marii noastre moșteniri din acest domeniu”, a subliniat academicianul.

„Pictura bisericească datează din timpuri imemoriale. Se poate spune că s-a născut odată cu credința creștină. Formele ei s-au precizat în timp și s-au adaptat mereu fără să-și schimbe vreodată rostul”, a mai transmis Ioan-Aurel Pop.

„De altminteri, după unii exegeți, rostul sau sensul imaginii creștine – ca icoană pe lemn, pe sticlă, pe pânză, ca pictură pe zid, frescă, miniatură pe carte etc. – este acela de a ne marca vizual Întruparea Domnului Iisus Hristos.”

„Mergând mai adânc, teoreticienii au remarcat un scop estetic, unul de morală creștină, altul de întărire a credinței, altul închinat valorilor creștine, altul de îndemn la rugăciune”, continuă mesajul. „Așa adăuga și un scop istoric: de stimulent la cunoașterea Tradiției și a Bisericii din vremurile de început și până astăzi”, a completat istoricul.

„Picturile noastre conțin însemnări vechi în slavonă ori în română, cu litere chirilice, buchii, pline de date, de învățăminte, de elemente specifice timpului în care au fost create. Pictarea imaginilor sfinte reprezintă un întreg meșteșug, care nu înseamnă numai talent artistic, ci și credință tare și – mai presus de toate – har de la Dumnezeu”, mai afirmă Ioan-Aurel Pop în mesajul său.

Academicianul le-a transmis felicitări organizatorilor și spor în desfășurarea lucrărilor conferinței.


Conferința națională a pictorilor și restauratorilor de biserici are ca temă normele și îndrumările unitare în domeniu și se desfășoară la Palatul Patriarhiei în perioada 28-29 septembrie 2021. Întrunirea își propune să fie un prim pas spre elaborarea unui Îndrumător iconografic pentru pictorii bisericești și a unui Normativ pentru restaurarea patrimoniului bisericesc aflat în cult.

Vezi și:

Foto credit: Ziarul Lumina / Luigi Ivanciu

Comentarii Facebook


Știri recente