Sărbătoarea Învierii Domnului este, pentru unele lăcașuri de cult, prilej de dublă bucurie: praznic împărătesc și ziua hramului bisericii. Biserici de mir, lăcașuri mănăstirești și catedrale puse sub ocrotirea Sfintei Zile a Învierii Mântuitorului avem atât în țară, cât și în cadrul comunităților religioase românești din diasporă, în Europa și în America.
În fiecare dintre cele trei mari provincii ale țării noastre se înalță rugăciuni din altare închinate Învierii Domnului. Ziua Învierii este zi de hram pentru Mănăstirea Stelea din Muntenia, pentru Mănăstirea Habra din Transilvania, iar Moldova numără trei hramuri de biserici mănăstirești, toate în județul Suceava: Sucevița, Todireni și Poiana Sihăstriei (Câmpulung Moldovenesc).
În Episcopia Caransebeșului și Episcopia Oradiei, catedralele eparhiale din orașele de reședință au hram Învierea Domnului. De asemenea, în orașele Bacău și Fălticeni continuă șantierele la două dintre cele mai mari catedrale din țară, ambele închinate Învierii Domnului.
Biserica Mănăstirii Stelea din municipiul Târgoviște, ctitoria domnitorului moldovean Vasile Lupu drept dar al împăcării sale cu voievodul muntean Matei Basarab, a fost ridicată pe un altar mai vechi închinat Învierii Domnului.
În Transilvania, Mănăstirea Habra cu hramul „Învierea Domnului” se află în comuna Groși, la 7 km sud de municipiul Baia Mare, județul Maramureș. Ridicată în secolul al XVI-lea și atestată documentar în 1604, ultimele informații despre mănăstire dispar după anul 1614. La 16 februarie 1999, Patriarhia Română a aprobat reînființarea mănăstirii, biserica nouă primind hramul Învierii Domnului.
Hram de Paști în Moldova
În Bucovina, la Mănăstirea Sucevița, ziua Sfintelor Paști este hramul bisericii din piatră ce străjuiește incinta până în zilele noastre. Atestată în 1586, zidirea bisericii închinate Învierii Domnului a început în anul 1583, fiind ctitoria familiei Movileștilor: Ieremia Movilă, domn al Moldovei, Simion Movilă, domn al Țării Românești, și Gheorghe Movilă, episcop de Rădăuți, ales, la scurt timp după ridicarea mănăstirii, mitropolit al Moldovei.
În municipiul Suceava se află Mănăstirea Teodoreni, ctitorită în anul 1597 de postelnicul Teodor Movilă, frate după tată cu frații Movilești amintiți anterior. Cel de-al doilea hram al mănăstirii, după Înălțarea Domnului, este praznicul Sfintelor Paști.
Tot în județul Suceava, în orașul Câmpulung Moldovenesc, este Mănăstirea Poiana Sihăstriei. A fost atestată documentar în 1541, având drept ctitor pe domnitorul Petru Rareș, cel ce dă numele masivului Rarău. Mănăstirea Poiana Sihăstriei sau Sihăstria Rarăului, reînființată în anul 1992, își serbează hramul de Sfintele Paști.
În municipiul Iași, capitala Moldovei, a fost înființată, în anul 1990, parohia „Învierea Domnului” din cartierul Dacia, sfințirea locului pentru biserică săvârșindu-se în ziua Sfintelor Paști.
Hramul Sfintelor Paști în diasporă
În Elveția, lângă Geneva se află parohia ortodoxă română „Învierea Domnului” din Chambésy.
În Franța, la Amiens, Parohia Învierea Domnului funcționează în Capela „PÄlerinage St. Joseph”, în timp ce în Italia, la Trieste, Biserica Extento Anglicano servește parohiei ortodoxe române Învierea Domnului.
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord numără patru parohii purtând hramul Sfintelor Paști, trei în Germania și una în Austria. Românii din Germania sărbătoresc hramurile comunităților din parohiile Gumersbach-Robbelroth, Mannheim și Salzgitter.
Peste Ocean
În cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române, se află două biserici cu hramul Învierii Domnului, una în Statele Unite și una în Canada. În Sacramento, capitala statului California, funcționează Misiunea ortodoxă română „Învierea Domnului”, care în fiecare an, în Duminica Învierii, organizează, după Slujba Vecerniei de Paști, o agapă cu ocazia hramului bisericii.
â–² Catedralele Învierii, în lume
Unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru creștini este orașul Ierusalim, în care s-a ridicat Biserica Sfântului Mormânt, numită și Biserica Sfintei Învieri a Domnului. Complexul ridicat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare în anul 335 număra trei altare: Martyrium, Atrium și Rotonda. Rotonda era numită Anastasis (Învierea), fiind ridicată deasupra mormântului Mântuitorului. Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim este locul unde se pogoară Lumina Sfântă în fiecare an, în Sâmbăta Paștilor.
În Sankt Petersburg se află Catedrala Învierii Domnului Iisus Hristos, ctitorie începută de țarul Alexandru al III-lea în 1883 și încheiată în anul 1907, în timpul domniei lui Nicolae al II-lea. Tot de Biserica Ortodoxă a Rusiei aparține și Biserica Sfintei Învieri a Domnului Hristos din Berlin, capitala Germaniei, construită în anul 1915, singura biserica ortodoxă trecută în Registrul Național al Monumentelor Istorice din nordul țării, în anul 1979.
În capitala Podgorica, Biserica Învierii Domnului servește drept catedrală a Mitropoliei Muntenegrului și a Litoralului, sufragană a Patriarhiei Serbiei. Tot sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe a Serbiei se mai află catedralele închinate Învierii Domnului din Statele Unite ale Americii: Fallbrook (California), Chicago (Illinois) și Steubenville (Ohio). Tot în Statele Unite, dar aparținând Bisericii Ortodoxe din America (OCA), se află și Catedrala Învierii din Kodiak, Alaska.
Biserica Ortodoxă Autocefală a Albaniei are două catedrale închinate Învierii Domnului, în orașele Korçë și Pogradec. În capitala Tirana este în plină desfășurare ridicarea Catedralei arhiepiscopale „Învierea Domnului”, începută în anul 2007, în prezent ajunsă în stadiul de construcție „la roșu”.
Catedrale ortodoxe cu hramul „Învierea Domnului” mai sunt în Buenos Aires, capitala Argentinei, și în Narva, al treilea oraș ca mărime al Estoniei. De asemenea, în Tokyo, Catedrala mitropolitană Nicholai-do a Bisericii Ortodoxe Autonome din Japonia, ridicată între 1884 și 1891, poartă hramul Sfintelor Paști. (Informații preluate din Ziarul Lumina dintr-un articol postat la 7 aprilie 2010, semnat de Alexandru Briciu)
