Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la Marea Unire, vă prezentăm modul în care percepe acest moment astral actualul Arhiepiscop al Alba Iuliei, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu.
Redăm o parte din interviul oferit de Arhiepiscopul Irineu pentru Radio Trinitas:
Radio Trinitas: Cum a contribuit Biserica la realizarea cadrului istoric în vederea înfăptuirii Marii Uniri?
Arhiepiscopul Irineu: Clerul ortodox românesc în frunte cu ierarhii săi a salutat cu bucurie hotărârea de unire a întregului popor şi a sprijinit-o cu toată puterea.
În ziua de 21 noiembrie 1918 toţi episcopii români ortodocşi din Transilvania au declarat într-o singură voinţă comună că vor sprijini aspiraţiile naţionale ale poporului român. Un rol deosebit l-a avut şi Mitropolitul de mai târziu al Ardealului, Nicolae Bălan.
Apoi, istoricul şi teologul Silviu Dragomir şi în special Mitropolitul Pimen al Moldovei care în apelul adresat preoţilor din august 1916 profeţeşte victoria finală şi refacerea înfăptuirilor lui Mihai Viteazul.
În scrisoarea circulară din februarie 1917 spune: „Nu vă temeţi de grozăviile războiului căci cu noi este Dumnezeu. Aveţi curajul faptelor voastre bune şi prin ajutorul celui atotputernic şi vitejia armatei în curând vom vedea ţara noastră dezrobită, poporul liniştit şi neamul întregit”.
Preoţii alături de alţi cărturari ai satelor au procedat la înfiinţarea consiliilor şi gărzilor naţionale şi umblau din sat în sat adunând adeziuni pentru unire.
Nu a rămas niciun sat fără să îşi aibă delegaţii săi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Mulţi dintre preoţi au fost preşedinţi ai consiliilor naţionale. Aşa, de exemplu, în judeţul Alba din cele 84 de consilii 63 au fost prezidate de preoţi, mulţi dintre ei fiind chiar aleşi, delegaţi ai satelor în circumscripţiile existente.
Radio Trinitas: Care au fost personalitățile marcante ale Bisericii cu un rol important în realizarea Marii Uniri?
Arhiepiscopul Irineu: Fiind convocată Mărita convocare de la Alba Iulia Biserica şi-a trimis ca delegaţi oficiali pe cei mai vrednici slujitori ai ei: cinci episcopi, 4 vicari, 10 delegaţi ai consiliilor eparhiale, 129 de protopopi, câte un profesor şi câte doi studenţi de la institutele teologice, apoi numeroşi preoţi şi învăţători ai şcolilor îndrumate de Biserică, aleşi ca delegaţi în satele sau oraşele în care locuiau.
În afară de aceşti delegaţi alţi preoţi au participat la adunare, în fruntea păstoriţilor lor. În ziua memorabilă de 1 decembrie 1918 în una din bisericile oraşului Alba Iulia a săvârşit Sfânta Liturghie Episcopul Ioan Pap de la Arad la sfârşitul căreia Episcopul Miron Cristea al Caransebeşului a citit o frumoasă rugăciune de mulţumire lui Dumnezeu storcând lacrimi de bucurie din ochii tuturor celor prezenţi.
După citirea rezoluţiei de unire, a vorbit şi Episcopul Miron Cristea, viitorul patriarh al României. Amintesc doar această frază: Numai din unirea tuturor românilor de pretutindeni vor putea răsăsri manifestări ale geniului nostru naţional care prin însuşirile lor specifice româneşti să contribuie la progresul omenirii.
Radio Trinitas: De ce a fost aleasă Alba Iulia ca loc unde să se consfințească înfăptuirea Unirii?
Arhiepiscopul Irineu: La Alba Iulia exista în secolul al X-lea o Episcopie Ortodoxă Română condusă de Episcopul Ierotei. Din secolul al XVI-lea devenind sediul Mitropoliei Ortodoxe Alba Iulia este cel mai însemnat centru bisericesc al românilor din Transilvania.
Acesta a activat pentru afirmarea unităţii naţionale, pentru apărarea ortodoxiei şi pentru culturalizarea credincioşilor români. La Alba Iulia a domnit Mihai Viteazul, omul fenomenal prin vitejie şi prin minte cum îl numea Mihai Eminescu. Omul a cărui realizare a avut implicaţii deosebite pentru dezvoltarea românismului.
Aici au păstorit sfinţii ierarhi bălgrădeni: Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici.
Aici s-au tipărit cărţi de mare valoare pentru Biserică şi neam: Noul Testament, Psaltirea, Bucoavna sau primul abecedar, Chiriacodromiomul şi altele. Această cetate a fost sfinţită de paşii cuviosului Sofronie de la Cioara, aprig luptător pentru cauza credinţei strămoşeşti. Peste un veac aici au loc supliciile marilor revoluţionari: Horea, Cloşca şi Crişan.
În anul 1852 aici este întemniţat şi maltratat craiul munţilor Avram Iancu. În secolul al XIX-lea la Alba Iulia se desfăşoară două adunări generale ale ASTREI, iar în 1918 precum ştim Alba Iulia cetatea de durere şi de slavă a neamului românesc devine oraşul marilor împliniri istorice ale poporului român, oraşul biruinţei credinţei şi a drepturilor sociale.
Radio Trinitas: Ce pregătiri au avut loc în vederea încoronării regelui Ferdinand și reginei Maria? Cum și în cât timp a fost construit ansamblul Catedrala Reîntregirii?
Arhiepiscopul Irineu: În iunie 1920 prim ministrul Alexandru Averescu a desemnat Comisia Naţională pentru organizarea serbării, încoronării suveranilor. La început s-a propus să se construiască un mare pavilion deschis spre public, prevăzut la răsărit cu un altar.
În cele din urmă s-a aprobat propunerea lui Nicolae Iorga de a se ridica la Alba Iulia o mare catedrală pentru evenimentul încoronării Regelui Ferdinand şi Reginei Maria.
Lucrările au fost conduse de către arhitectul Victor Ştefănescu şi s-a construit catedrala având drept prototip Biserica Domnească din Târgovişte, ridicată în 1585 de Petru Cercel, fratele lui Mihai Viteazul care la rândul ei avea ca model mitropolia din Târgovişte ridicată de Domnitorul Neagoe Basarab.
Construcţia Catedralei a durat un an şi jumătate: din aprilie 1921 până în octombrie 1922.
Încoronarea regilor este actul prin care s-a marcat pe plan naţional şi internaţional desăvârşirea unităţii statele. Prin acest eveniment de importanţă naţională Alba Iulia a primit consacrarea de oraş al Unirii şi al încoronării suveranilor României Mari, dar a primit şi un monument semnificativ: Catedrala Încoronării, unul dintre puţinele monumente dedicate unităţii naţionale.
Radio Trinitas: Cum s-a reflectat Unirea în plan bisericesc, în Anul Centenar?
Arhiepiscopul Irineu: La Alba Iulia au fost organizate numeroase evenimente.
Au venit aici 1000 de pelerini din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului şi apoi preoţii penitenciarelor din ţară. Au avut loc aici întâlnirea notarilor publici, şedinţa inspectorilor de religie şi întâlnirea tuturor asociaţiilor femeilor ortodoxe din Patriarhia Română. La toate acestea s-a evidenţiat dorinţa de angjare responsabilă în servirea neamului românesc.
În peste 150 de parohii au fost organizate evenimente omagiale şi comemorative în amintirea personalităţilor locale şi a celor ce au contribuit la realizarea Marii Uniri. De asemenea, au fost binecuvântate busturi şi s-au inaugurat spaţii culturale. La ziua copilului şi la adunarea anuală a tinerilor din eparhia noastră s-au abordat subiecte despre unirea românilor şi despre îndatorirea tinerelor vlăstare de a fi străjeri şi ambasadori ai unirii.
Au avut loc concerte cu imne religioase şi patriotice oferite de Corul Anastasios al studenţilor de medicină din Târgu Mureş, de corul de copii Symbol al Patriarhiei Române şi de Corul Prelufiu. Amintim totodată taberele de tineret şi şcolile de vară cu tematică patriotică organizate în centrele de tineret ale eparhiei, la mănăstiri sau în parohii.
Lăudabilă în acest sens este activitatea radioului Reîntregirea concretizată prin emisiuni specifice: credinţă şi patrie, 100 de zile 100 de personalităţi ale unirii şi România centenară.
(Extras dintr-un interviu realizat de Aurel Moisiuc / Radio Trinitas)
Foto credit: Mircea Florescu / Basilica.ro
