Un sobor de clerici a oficiat marţi seara Slujba Privegherii în cinstea ocrotitorului catedralei Mitropolitane Sfântul Spiridon – Paraclis Patriarhal din Bucureşti, locaş de cult ce datează din anul 1858.
La slujbă a asistat Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud.
Cu prilejul hramului, racla cu moaştele Sfântului Spiridon a fost aşezată spre închinare credincioşilor în baldachinul din curtea lăcaşului de cult.
Biserica actuală a fost construită între 1852 şi 1858, iar în 8 noiembrie 1860 a fost sfinţită Mitropolitul Nifon.
Arhitecţi au fost Xavier Villacrosse şi L. L. Lipitzer, iar renumitul Gheorghe Tattarescu a pictat-o în stil renascentist.
Sfântul Spiridon
Sfântul Ierarh Spiridon, făcătorul de minuni, s-a născut în cetatea Aschia, din Cipru, pe la anul 270 şi a trăit până pe vremea împăratului Constantin cel Mare (306-337) şi a lui Constanţiu (337-361), fiul lui. Era simplu şi smerit cu inima.
La început a fost păstor de oi, apoi s-a căsătorit, iar după moartea soţiei sale a fost ales episcop în Trimitunda, aproape de Salamina.
În vremea prigonirii creştinilor de către împăraţii Maximian (286-305) şi Galeriu (305-311), Sfântul a fost prins şi, mărturisind pe Hristos, i s-a scos ochiul drept, i s-a tăiat pulpa stângă şi a fost aruncat în temniţă, dar mai apoi a fost eliberat.
A luat parte la Sinodul cel dintâi de la Niceea, din anul 325, fiind unul dintre cei 318 Părinţi episcopi care au mărturisit apostoleasca învăţătură, că Fiul lui Dumnezeu este cu adevărat de o fiinţă cu Tatăl.
Sfântul Spiridon a arătat printr-o minune taina Sfintei Treimi, şi anume, luând o cărămidă, a făcut, prin rugăciune, ca ea să se desfacă în elementele din care era alcătuită: pământ, apă şi foc.
Foto credit: Raluca Ene/Basilica.ro
