Credincioșii care fac parte din Vicariatul Ortodox Ucrainean au serbat marți Crăciunul conform calendarului nerevizuit, alături de români și de refugiații de război – deopotrivă români și ucraineni.
De exemplu, refugiații s-au alăturat comunității din Parohia Ortodoxă Ucraineană Sighet, județul Maramureș.
După privegherea din ajunul sărbătorii, românii din Ucraina au cântat în fața bisericii colinde tradiționale. Sfânta Liturghie din ziua de praznic a fost oficiată de Părintele Vicar Nicolae Lauruc.
Parohia Ucraineană Sighet este deja loc de reuniune pentru multe familii din Ucraina, din România și din restul Europei, care o aleg pentru evenimente de familie ca nunțile sau botezurile.
Tradiții ucrainene de Crăciun
Părintele Marius Lauruc, consilier la Vicariatul Ortodox Ucrainean, a detaliat într-o postare pe Facebook tradițiile de Crăciun ale Ucrainenilor din România.
O particularitate o reprezintă „scenetele (veritabile piese de teatru, arhaice, având ca temă Nașterea Mântuitorului) pregătite cu dragoste, din timp, de către Viflaimurile (Betleemuri) tradiționale”, scrie părintele consilier.
„Acest obicei e păstrat cu sfințenie de către românii și ucrainenii Maramureșului istoric și poate fi întâlnit pe teritoriul Ucrainei doar în Transcarpatia. Aceste scenete sunt pregătite cu multe săptămâni înainte; rolurile principale le ocupă îngerii, regii, magii, dracii, Irod, Fecioara Maria, Dreptul Iosif, Pruncul Iisus și alte personaje secundare.”
Viflaimul prezintă fie momentul vestirii Nașterii Mântuitorului păstorilor de către înger, fie drumul magilor spre pruncul Iisus, fie încercarea lui Irod de a afla unde S-a născut Mântuitorul pentru a-L ucide. Nu doar învățarea replicilor presupune efort, ci și pregătirea costumației și a recuzitei.
„În toate localitățile cu populație preponderent ucraineană, Viflaimul este prezentat în prima zi a praznicului în biserică, iar apoi pe la casele oamenilor care îi primesc. Unii cercetători consideră că scenetele Viflaimului s-au răspândit cel mai probabil în Transcarpatia din Republica Cehă sau Slovacia, deoarece acolo au fost observate reminescențe ale acestor scenete, originare din Roma, în secolul al XVI-lea”, explică Părintele Marius Lauruc.
Tradiția Viflaimului a fost interzisă de regimul comunist atât în Ucraina, cât și în Maramureș (în anii 1980). În aceste perioade, aveau loc reprezentații doar în biserici și casele parohiale.
Colinda Bătrână și Colinda Copiilor
În unele localități cu populație majoritar ucraineană din Maramureș se păstrează cu sfințenie tradiția Colindei Bătrâne (Stara Koliada): un grup de consilieri parohiali, în principal bărbați, care formează un fel grup oficial de colindători al Parohiei, colindă tot satul.
Aceștia interpretează colinde vechi, puțin cunoscute, iar banii pe care îi primesc pentru colindat îi donează bisericii. În seara de Ajun colindă doar copiii.
În ultimii ani, multe biserici organizează concerte de colinde, susținute de corurile parohiale sau de grupuri de copii. Vicariatul organizează anual Concertul de colinde la care iau parte coruri și grupuri de colindători din parohiile ucrainene. Acesta se desfășoară în fiecare an în localități diferite.
Momentul principal al Ajunului îl reprezintă Privegherea (Osonoșne), la care participă toți credincioșii. Tot ca parte a rânduielii bisericești, în prima zi a Praznicului e citită rugăciunea pentru fiii duhovnicești, rugăciune specială pentru Sărbătoarea Nașterii Domnului, care marchează încheierea Postului.
Rânduiala postului în comunitățile ucrainene
„Ucrainenii ortodocși din România țin cu sfințenie la rânduiala postului, masa din Ajunul Nașterii Domnului fiind una de post, simbolizând nu doar efortul nostru spiritual din perioada Postului, dar și condițiile umile în care S-a născut Mântuitorul lumii”, scrie Părintele Marius Lauruc.
„În seara de Ajun, unii credincioși țin post negru, până seara. Sunt pregătite, în mod tradițional, 12 feluri de mâncare de post, rețetele variind de la o localitate la alta, dar ocupă un loc special: preparatele din ciuperci, sarmalele de post, piroște (pyrohy) de post (cu varză, gem, sau cartofi), compotul de prune uscate și afumate (var), grâul fiert amestecat cu miere (kutya) și alte deserturi de post.”
În toate bisericile este citită Pastorala Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, primită cu bucurie de credincioși, informează consilierul Vicariatului Ortodox Ucrainean.
În ziua a doua și a treia de Crăciun, la sărbătorile din comunitățile ucrainene participă și preoți și credincioși români care se bucură de sărbătoarea ucrainenilor, iar în parohiile de oraș participă și refugiați ucraineni și români din Ucraina.
„Vicariatul Ortodox Ucrainean reprezintă cea mai mare comunitate a etnicilor ucraineni din România și singurul mediu în care sunt păstrate și predate cu sfințenie, prin dragostea și dăruirea preoților și comunităților păstorite, tradițiile etniei noastre”, încheie Părintele Marius Lauruc.
Vicariatul Ortodox Ucrainean este o unitate administrativ-teritorială dependentă canonic de Patriarhia Română, dedicată credincioșilor ortodocși ucraineni care locuiesc în România. Aceștia participă la slujbe oficiate în limba maternă de preoți ucraineni sau vorbitori de limba ucraineană. Aproximativ 80% din etnicii ucraineni din România sunt ortodocși.
Sursa foto: Facebook / Vicariatul Ortodox Ucrainean
