În imagini: A fost restaurată biserica Mănăstirii Bălinești, monument istoric în stil ștefanian

Lucrările de restaurare a Bisericii „Sfântul Nicolae” – Bălinești au fost recepționate săptămâna trecută. Monumentul istoric în stil ștefanian din comuna Grămești, județul Suceava, a devenit biserica Mănăstirii Bălinești, așezământ monahal recent înființat.

Biserica a fost ctitorită de logofătul Ioan Tăutu în perioada 1494-1499 pe moșia lui din satul Bălinești și este un monument reprezentativ pentru arta Moldovei din epoca Sf. Ștefan cel Mare (1457-1504).

Biserica a fost ctitorită de logofătul Ioan Tăutu în perioada 1494-1499. Foto: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

Ioan Tăutu a fost șeful Cancelariei Domnești timp de 36 ani, în timpul domniei Sf. Ștefan cel Mare (1457-1504) și a fiului său, Bogdan al III-lea (1504-1517).

În 2022, a fost înființată Mănăstirea Bălinești. Stareța Tecla Taslovan a semnat recent actele de recepție a lucrărilor de restaurare. Foto: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

În 2022, la inițiativa Arhiepiscopului Calinic al Sucevei și Rădăuților, pe acest loc a fost înființată Mănăstirea Bălinești, stareță fiind numită Stavrofora Tecla Taslovan, de metanie din Mănăstirea Dragomirna.

Arhitectura sfântului lăcaș este foarte rafinată și include elemente gotice. Foto: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

Arhitectura bisericii este singulară în epocă, incluzând influențe gotice, și exprimă gustul ales al ctitorului. Planul bisericii este unul arhaic, foarte rar întâlnit.

Fațadele sunt decorate din piatră brută și cărămidă aparentă. Foto: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

Fațadele sunt din piatră brută și cărămidă aparentă, acoperite ulterior cu un strat de tencuială parțial pictat, care a căzut în decursul timpului.

Arhitectura și pictura bisericii reprezintă o dovadă foarte bine conservată a artei din epoca ștefaniană, de un înalt nivel. Foto: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

Biserica din satul Bălinești este un monument medieval unicat, de o excepțională valoare artistică și documentar-iconografică, deoarece atât arhitectura, cât și pictura interioară s-au păstrat aproape intacte, constituind una dintre cele mai autentice mărturii despre arta din epoca Sf. Ștefan Cel Mare.

Foto credit: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților


Știri recente