În 2025, Ziua Mondială a Libertății Presei pune sub reflector impactul Inteligenței Artificiale în domeniu

Ziua Mondială a Libertății Presei, marcată anual în data de 3 mai, reamintește guvernelor necesitatea de a-și respecta angajamentul față de libertatea presei. Ediția din acest an aduce în atenție impactul Inteligenței Artificiale (IA) în domeniu.

Pentru profesioniștii mass-media, ziua constituie un prilej de reflecție la etica profesională și de cinstire a memoriei jurnaliștilor care și-au pierdut viața în timp ce se străduiau să afle adevărul despre un anumit subiect de interes public.

Tema anului

Anul acesta, evenimentul principal organizat sub egida Organizației Națiunilor Unite (ONU) de Ziua Mondială a Libertății Presei se intitulează „Relatarea jurnalistică în Minunata Lume Nouă – impactul Inteligenței Artificiale asupra libertății presei”.

IA transformă jurnalismul, oferind instrumente care îmbunătățesc tehnica reportajului de investigație, crearea de conținut și verificarea faptelor. Aceasta permite creșterea eficienței, accesibilitatea multilingvă și îmbunătățirea analizei datelor.

Dar aceste progrese vin cu anumite riscuri: informarea greșită sau chiar dezinformarea generate de IA, tehnologia vizuală deepfake, moderarea tendențioasă a conținutului și pericolul ca munca jurnaliștilor să fie supravegheată.

Presa bisericească în România

Având în vedere importanţa comunicării şi a mijloacelor de comunicare în masă, în 2007 Patriarhia Română a înfiinţat Centrul de presă Basilica, pe care l-a proiectat ca mijloc de informare, dar şi de formare.

Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române cuprinde cinci componente: Radio Trinitas, Televiziunea Trinitas TV, Agenția de știri Basilica, Publicaţiile Lumina și Biroul de presă şi relaţii publice.

Eparhiile au și ele centre de presă. Printre acestea:

În România emit și posturi de radio și televiziune ale altor denominații creștine.

Istoricul Zilei Mondiale a Libertății Presei

Ziua Mondială a Libertății Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1993, ca urmare a unei recomandări adoptate la Conferința Generală UNESCO din 1991.

Aceasta a fost, la rândul ei, un răspuns la un apel al jurnaliștilor africani care, în 1991, au elaborat Declarația de la Windhoek, Namibia.

Foto credit: Freepik


Știri recente