S-a născut la 18 august 1913, în familia unor agricultori din localitatea Stăuceni, de lângă Botoşani. Încă de mic copil a simţit o chemare către viaţa monahală, adeseori cu părinţii săi cercetând Mănăstirea Neamţ. De aici, în 1937-1941 a fost trimis să urmeze Seminarul monahal de la Cernica, unde a avut colegi pe: Roman Stanciu, Teoctist Arăpaşu, Varlaam Lică şi Radu Graţian. Ulterior şi-a început studiile de teologie la facultatea din Cernăuţi. Un an mai târziu le-a întrerupt, pentru a participa la acţiunea misionară de peste Nistru. Între 1942 şi august 1943 a slujit ca ierodiacon în catedrala din Balta şi a fost secretar al protopopiatului din judeţul cu acelaşi nume. Totodată, tânărul diacon Dosoftei a scris la revista „Glasul monahilor“ articole precum: „Creştinismul rusesc“, „De pogorârea Sfântului Duh în Transnistria“ sau „Impresii din Balta“, în care descria evlavia poporului de peste Nistru, campania ateistă sau educaţia bolşevică a tinerilor. După întoarcerea din misiunea bisericească, Dosoftei Moraru intră în obştea de la Sihăstria Neamţului, apoi, în 1947, îşi finalizează studiile de teologie la academia din Sibiu.
Mai multe informații în Ziarul Lumina.
