„Prădată până la scândură” era descrisă Episcopia Hușilor de Nicolae Iorga în perioada în care a fost preluată de Episcopul Iacob Stamati.
În cei zece ani de păstorire la Huși (1782-1792), viitor Mitropolit Iacob Stamati a transformat Eparhia într-o „grădină a Moldovei”, relatează istoricul amintit.
Luni, 9 martie 2020, la împlinirea a 217 ani de la plecarea sa la Domnul, Mitropolitul Iacob a fost comemorat de Preasfințitul Părinte Igantie.
Ierarhul a oficiat o slujbă de pomenire în Catedrala de la Huși, în apropierea moaștelor Sfintei Mucenițe Chiriachi, pe care Episcopul Iacob le-a adus din Sfântul Munte Athos în 1787.
Ca episcop la Huși, Iacob Stamati s-a arătat exigent în ceea ce privește știința de carte a preoților și diaconilor pe care îi hirotonea, a adresat numeroase cuvinte pastorale care acoperă cronologic întreaga perioadă cât a condus Eparhia, a fost preocupat ca toate bisericile să fie înzestrate cu cărțile necesare cultului. A ctitorit la Huși, printre altele, actualul Palat episcopal (1784).
Viitorul Mitropolit Iacob a fost un reorganizator al școlii de pe lângă episcopie, purtându-i de grijă atât cât i-au permis condițiile materiale și vremurile vitrege. A susținut tineri la învățătură, între aceștia numărându-se și Vasile Costachi, viitorul mitropolit Veniamin.
În anul 1792 a fost ales Mitropolit al Moldovei, demnitate în care s-a aflat timp de 11 ani, până la moarte.
Mitropolitul Iacob Stamati a rămas cunoscut în istorie ca un ilustru cărturar şi desăvârşit filantrop, ierarhul cel mai iubitor de carte din secolul XVIII în Moldova.
Foto credit: Episcopia Hușilor