Hramul Mănăstirii Lupșa

Duminică, 14 septembrie 2014, cu ocazia sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, s-a aflat la Mănăstirea Lupșa, care și-a serbat hramul, potrivit reintregirea.ro. A fost o zi plină de har și de emoție sfântă, în care obștea mănăstirii, credincioșii din Munții Apuseni și sutele de pelerini prezenți au avut prilejul de a cinsti Sfânta Cruce – altarul de jertfă al Domnului nostru Iisus Hristos și semnul iubirii dumnezeiești pentru noi, oamenii.

În cadrul Sfintei Liturghii, Arhipăstorul Alba Iuliei a așezat în cuvinte frumoase gânduri sfinte legate de semnificația Sfintei Cruci, de importanța asumării ei și de marele folos al acestui semn mântuitor în viețile celor ce cred. De asemenea, cu această ocazie a hirotonit întru preot pe diaconul Călin Paven pe seama parohiei Ciugudul de Sus, protopopiatul Aiud.

Bucuria zilei a fost completată de ridicarea de către Ierarh, în baza unei hotărâri sinodale, a Preacuviosului Părinte Melchisedec Ungureanu, starețul Mănăstirii Lupșa, la rangul de arhimandrit. Acordarea acestui rang reprezintă o recunoaștere a calităților duhovnicești și administrative ale părintelui Melchisedec, de care a făcut dovadă cu prisosință în cei 21 de ani de călugărie și 16 ani de stăreție. Ethosul eclesiastic al părintelui, susținut de o profundă conștiință ortodoxă și de acrivia dogmatică, este impresionant și exemplar, fiind materializat în multiplele sale realizări pe plan spiritual, administrativ, social și cultural.

Mănăstirea Lupșa este una dintre cele mai vechi vetre monahale de pe Valea Arieșului. A fost întemeiată de călugării care sihăstreau în Țara Moților, având un deosebit rol duhovnicesc pentru credincioșii din satele vecine. Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, datează din anul 1421, ctitor fiind boierul Stanislav, care făcea parte din familia cneazului Cândea din Lupșa. După anul 1993, în curtea mănăstirii s-a construit o nouă stăreție, unde se află și un paraclis cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” și „Cuviosul Siluan Athonitul”, gardul împrejmuitor cu turnul clopotniță, o gospodărie impresionantă, ateliere și bazine piscicole, precum și un altar de vară de o rară frumusețe, împodobit cu pictură în frescă – o adevărată bijuterie arhitectonică în piatră și lemn.

Astăzi, Mănăstirea Lupșa ocupă un loc unic în arealul Munților Apuseni și face legătura între profunzimea credinței și drumul românilor în istorie pentru păstrarea și afirmarea identității.

Comentarii Facebook


Știri recente

Preoții români din Serbia se formează pro-viață

O delegație formată din membri ai corpului profesoral de la Facultatea de Teologie din Timișoara s-a întâlnit la începutul săptămânii cu mai mulți preoți din Episcopia Daciei Felix, pentru un atelier pro-viață. Colocviul „Construim împreună…