Biserica „Sfântul Anton” – Curtea Veche, Paraclis Patriarhal, și-a sărbătorit pe 25 martie 2014, de sărbătoarea Bunei Vestiri, hramul istoric. Cu această ocazie, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a oficiat Sfânta Liturghie unită cu Vecernia, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența a numeroși credincioși.
Biserica Ortodoxă a rânduit a se citi astăzi la Sfânta Liturghie pericopa evanghelică de la Sf. Ev. Luca: ‘În zilele acelea Elisabeta, soția lui Zaharia, a zămislit și s-a tăinuit pe sine cinci luni, zicând: Astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea. Iar în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele Fecioarei era Maria. Și, intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Și, iată, vei lua în pântece și vei naște Fiu și vei chema numele Lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și Împărăția Lui nu va avea sfârșit. Și a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat? Și, răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrânețea ei, și aceasta este a șasea lună pentru ea, care se numea stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință. Și a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Și îngerul a plecat de la ea.’ (cap 1, vs. 24-38)
În cuvântul de învățătură rostit după citirea Pericopei Evanghelice, Preasfinția Sa a vorbit celor prezenți despre importanța acestei sărbători în istoria mântuirii.
Maica Domnului – Eva cea nouă
Preasfințitul Părinte Varlaam a arătat că Sfinții Părinți au numit-o pe Maica Domnului Noua Evă deoarece ea arată disponibilitatea de a asculta în chip desăvârșit de voința lui Dumnezeu.
„Vedem de ce sfinții Părinți au numit-o pe Maica Domnului Eva cea Nouă, pentru că Eva cea dintâi, prima femeie zidită din coasta lui Adam a căzut în păcat, l-a îndemnat și pe Adam să se facă neascultător față de porunca lui Dumnezeu și prin această neascultare a intrat în lume moartea și moartea a trecut la toți urmașii lor. Eva este simbolul neascultării de cuvântul și de porunca lui Dumnezeu, de aceea cuvântul acesta al Maicii Domnului: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! arată disponibilitatea de a asculta în chip desăvârșit de voința lui Dumnezeu exprimată în cazul de față de Arhanghelul Gavriil. Ea se consideră o roabă și ascultă de porunca lui Dumnezeu și iată că în pântecele ei se întâmplă această minune mai presus de fire al întrupării, al înomenirii Fiului lui Dumnezeu care este născut din Tatăl mai înainte de veci”, a spus Preasfinția Sa.
Sărbătoarea de astăzi ne cheamă la o nesfârșită bucurie
Totodată, Episcopul Vicar Patriarhal, Preasfințitul Părinte Varlaam a arătat de ce noi o numim pe Maica Domnului Născătoare de Dumnezeu și a evidențiat faptul că sărbătoarea Bunei Vestiri ne cheamă la bucurie nesfârșită pentru că Întruparea lui Hristos a deschis din nou posibilitatea ca omul să ajungă la asemănarea cu Dumnezeu.
„Ea nu a născut un copil oarecare, ci a născut pe Fiul lui Dumnezeu Cel Veșnic care a binevoit ca în timp să se înomenească, să se facă Om ca prin pătimirile Sale mântuitoare, prin moartea, prin învierea și prin înălțarea Sa cu trupul omenesc transfigurat, luat din Sfânta Fecioară Maria, să stea în Slava Sfintei Treimi, de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl, arătându-ne care este destinația finală a omului, pentru că omul a fost creat după Chipul Lui Dumnezeu, adică având în el toate virtuțile, toate darurile care puse în lucrare și rămânând statornic în această lucrare sfântă omul putea să devină asemenea lui Dumnezeu, însă prin păcatul neascultării celor dintâi oameni această destinație finală a omului și a întregii umanități a fost ratată. De aceea Dumnezeu, în iubirea Lui nesfârșită față de omul pe care l-a creat după Chipul și după frumusețea Sa de negrăit, a trimis pe Unicul Său Fiu în lume ca tot cel care crede în El să nu moară, ci să aibă viață veșnică. De aceea praznicul de astăzi ne cheamă la bucurie, la o nesfârșită bucurie, pentru că Întruparea lui Hristos, faptul că se face om asemenea nouă întru toate în afară de păcat, deschide din nou posibilitatea ca fiecare dintre noi prin credință, prin împlinirea poruncilor Evangheliei să ajungem la asemănarea cu Dumnezeu, iar la Învierea cea de obște să primim binecuvântarea Judecătorului: Veniți binecuvântații Tatălui Meu de moșteniți Împărăția cea gătită vouă încă de la zidirea lumii”.
„Întreaga teologie a Bisericii noastre, mai ales a celei răsăritene, de la Sf. Irineu al Lyonului, Sf. Atanasie cel Mare până în vremea noastră a subliniat adevărul acesta fundamental că Dumnezeu s-a făcut Om ca noi oamenii prin împlinirea poruncilor evangheliei să devenim dumnezei după har, să participăm la Dumnezeiasca Fire prin harul și prin lucrarea și prin iubirea lui Dumnezeu față de noi”, a mai spus Preasfinția Sa.
Bucură-te cea plină de Har
Totodată, Preasfinția Sa a vorbit celor prezenți despre cinstirea care trebuie adusă Maicii Domnului: „Să ne arătăm și noi cinstitori ai Maicii Domnului așa cum a cinstit-o arhanghelul care i s-a închinat cu cuvintele Bucură-te cea plină de Har, Domnul este cu tine, binecuvântată ești tu între femei. Să o cinstim cum a cinstit-o Dumnezeu făcând din ea subiectul lucrării Sale, al întrupării Preaiubitului Său Fiu. Să o cinstim cum a cinstit-o Elisabeta când a întâlnit-o și a exclamat De unde cinstea aceasta să vină la mine Mama Dumnezeului meu. Să o cinstim ca femeia necunoscută care ascultând cuvintele Mântuitorului a exclamat Fericit este pântecele care te-a purtat și sânii care te-au alăptat. Să arătăm lucrul acesta deoarece ea este cea mai sfântă ființă dintre câte au trăit pe pământ pentru că ea a fost subiectul și obiectul lucrării speciale a Preasfintei Treimi: a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh”.
De asemenea, la finalul Sfintei Liturghii a fost oficiată Slujba Parastasului pentru domnitorii ctitori, trecuți la Domnul, ai Bisericii Domnești de la Curtea Veche.
Priveghere de hram
Sărbătoarea hramului istoric a început încă din seara zilei de marți, 24 martie 2014, prin Slujba Privegheirii săvârșită de către un sobor de preoți și diaconi format din Preacuviosul Părinte Arhimandrit Timotei Aioanei, Superior al Așezămintelor românești de la Locurile Sfinte (protos), pr. cons. Patriarhali: Nicolae Dascălu, Constantin Stoica, Costin Spiridon și Ciprian Apetrei, Preoții Gheorghe Zaharia, Vasile Ioana, Viorel Barbu, Florin Scuturoiu, Cătălin Iordăchescu, Mihai Porniu și Arhidiaconul Traian Diaconu.
În cuvântul de învățătură părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu a vorbit despre semnificațiile spirituale și teologice ale Sărbătorii Bunei Vestiri. La final, Pr. Paroh Gheorghe Zaharia a prezentat ultimul număr al Revistei Parohiei.
***
Sărbătoarea Buna Vestire este hramul principal al Bisericii „Sfântul Anton” – Curtea Veche, cea mai veche biserică din București. În anul 1559, luna septembrie, când a fost construită Biserica Domnească de la Curtea Veche de către ctitorii domnitorul Mircea Ciobanul și doamna sa Chiajna a primit ca hram Buna Vestire. După incendiul din 23 martie 1847, când mare parte din orașul București a ars, fiind distrusă de foc Biserica „Sfântul Anton” – Pușcărie, din imediata apropiere a Bisericii Domnești, Biserica „Buna Vestire” de la Curtea Veche a primit ca al doilea ocrotitor pe Sfântul Antonie cel Mare folosindu-se de atunci prescurtarea numelui marelui avă egiptean, Sfântul Anton.
