De hramul istoric al Catedralei Patriarhale, 21 mai 2021, Patriarhul României a slujit la altarul exterior de pe Colina Bucuriei împreună cu opt ierarhi din Sfântul Sinod.
În predica sa, Patriarhul l-a elogiat pe Sf. Împărat Constantin, descriindu-l ca un păstor al Bisericii, dar și pe mama sa, Sf. Elena, care a contribuit mult la binele creștinilor din Imperiul Roman. Patriarhul a amintit că primul ctitor al actualei Catedrale Patriarhale, este Constantin Șerban Basarab și el a dorit să o închine Sfinților Împărați. La final, PF Daniel le-a transmis urări de bine celor aproape 2 milioane de români care poartă numele Sfinților Constantin și Elena.
Cuvântul Părintelui Patriarh a plecat de la troparul sărbătorii, arătând că biruințele militare ale fiului lui Constantiu Chlor au venit prin puterea lui Dumnezeu și sub ocrotirea Sfintei Cruci și că împăratul Constantin a avut chemare direct de la Dumnezeu, asemenea Sf. Ap. Pavel.
„După cum Pavel înainte era prigonitor al creștinilor și prin convertire în fața porților Damascului a devenit cel mai mare apostol, cel mai mare misionar, tot așa Imperiul Roman persecutor al creștinilor, prin Constantin cel Mare devine protector al creștinilor”.
„Sfântul Constantin cel Mare nu era doar tolerant față de creștini, cum era tatăl său, Constantiu Chlor, ci el, văzând pe cer semnul Crucii și simțind ajutorul concret al lui Hristos în Bătălia de lângă Roma – când a învins pe împăratul Maxentiu – a început să iubească pe creștini și să-i ajute, nu doar să-i lase liberi să se închine” .
Episcopus ad extra
De aceea, Biserica nu îl cinstește pe Sfântul Constantin împreună cu împărații sau regii, ci împreună cu apostolii și ierarhii. Apostolul sărbătorii vorbește despre convertirea Sfântului Pavel, iar evanghelia zilei este cea care se citește de obicei atunci când se face pomenirea unui ierarh, a unui episcop, a amintit Patriarhul.
„Biserica, în mod voit a ales ca lectură a Evangheliei pentru astăzi un text care se referă la păstorii duhovnicești pentru că prin grija manifestată față de Biserică, prin tot ceea ce a făcut el construind biserici și ajutând Biserica întreagă din Imperiul Roman a devenit ca un păstor al Bisericii. De aceea fost și numit ‹episcopus ad extra›, adică episcopul din afară, din exterior”.
„În interior erau episcopii sfințiți ca păstori de suflete, de comunități, dar prin faptul că el a arătat grijă părintească față de toți creștinii, a iubit Biserica lui Hristos și s-a luptat pentru unitatea Ei a fost numit episcop din exterior, din afară”, a explicat PF Daniel.
”Nu doar eliberator
Patriarhul a subliniat că Sf. Constantin a fost mai mult decât eliberator al creștinilor.
„În anul 313, el a făcut o schimbare radicală, a dat libertate creștinilor. Atunci s-au întors din exil mai mulți episcopi, atunci au fost redate bisericilor din diferite părți ale Imperiului de Apus, mai ales acolo, averile confiscate în timpul persecuțiilor”, a spus Părintele Patriarh.
„El nu a rămas doar un om al eliberării creștinilor din persecuție, ci a început să ajute Biserica, încât episcopii aveau dreptul să se pronunțe în judecată, creștinii au început să fie chemați să ocupe posturi importante pentru că erau cinstiți și drepți în atitudinile lor”.
„Sfântul Constantin cel Mare a dat legi noi prin care a abolit, a suprimat tortura, a interzis avortul sau pruncuciderea, a ajutat familiile creștine sărace (…) A început să încreștineze legile imperiului păgân roman de altădată”, a mai precizat Preafericirea Sa.
Patriarhul Daniel a spus că Sf. Constantin a început construirea multor biserici și a amintit pe cele mai semnificative: „Sfântul Ioan din Lateran” și „Sfântul Petru” din Vatican.
Îndemnat de mama sa, Elena, a început să ajute pe creștinii din tot imperiul în diferite forme, a semnalat Patriarhul.
„Unele edificii imperiale, săli mari de judecată, au fost donate Bisericii pentru comunitățile creștine care aveau nevoie urgentă de spațiu liturgic. Bazilica, la început a fost un edificiu civil. Se numea așa pentru că se înțelegea drept ‹casa împăratului›, a bazileului și a transformat unele din acestea în biserici”.
”Împăratul a stat în picioare în fața episcopilor persecutați
Mai departe, Patriarhul Daniel a subliniat și grija împăratului Constantin pentru unitatea Bisericii prin organizarea Primului Sinod Ecumenic (325) și respectul arătat episcopilor.
„El a prezidat ședința de deschidere și de închidere. Și a vorbit în picioare, nu ca de obicei, cum vorbeau împărații șezând pe tron. A făcut aceasta din respect față de episcopii care au fost persecutați. Unii dintre ei aveau un ochi scos, alții aveau o mână tăiată, purtau semnele persecuției împăraților romani păgâni în trupul lor”.
Prin sinodul organizat, unde a fost condamnat arianismul, Împăratul Constantin a vrut „să păstreze unitatea Bisericii și deodată cu unitatea Bisericii să păstreze și unitatea imperiului”.
Dacicus Maximus
Patriarhul a subliniat popularitatea Sfinților Împărați Constantin și Elena în rândul românilor și motivul acestui lucru:
„Sfinții aceștia erau foarte aproape sufletește de teritoriul țării noastre, fiindcă Sfântul Constantin s-a născut în orașul Naissus, care este astăzi orașul Niș din Serbia, în Provincia Dacia Mediterranea, adică o provincie locuită de daci și romani. Sârbii au venit abia în secolul al 7-lea pe teritoriul de astăzi al Serbiei și s-au creștinat în secolul al 9-lea”.
„Deși era împărat pentru Occident, în anul 314 a făcut o nouă înțelegere cu Liciniu, împăratul de Răsărit, ca să-i dea lui o parte din Peninsula Balcanică, partea de vest, pentru că era zona locului natal. Așa se explică faptul că el a făcut deja planuri de recucerire a Daciei și a reușit”.
„A construit un pod peste Dunăre la Sucidava și apoi a ajutat Banatul, Oltenia și Muntenia să se creștineze. A creștinat nu numai pe geți și pe daci, ci și pe goți, care veniseră între timp pe acest teritoriu. (…) Sfântul Constantin a construit o mulțime de biserici, a ajutat foarte mult creștinătatea răsăriteană și, de aceea, a purtat titlul de ‹Dacicus Maximus›”.
La finalul Sfintei Liturghii, Părintele Patriarh Daniel a oferit Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu” doamnei Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, și a premiat câștigătorul din Arhiepiscopia Bucureștilor al Concursului Național Catehetic „Biserica – familia românilor de pretutindeni”.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
