Hram la Mănăstirea Secu

Biserica Ortodoxă cinstește pe 29 august Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, zi de post și de rugăciune profundă. Cu acest prilej, mai multe lăcașuri de cult din țară își sărbătoresc hramul, printre care și Mănăstirea Secu, din Arhiepiscopia Iașilor.

Mănăstirea Secu este o vatră monahală de intensă trăire duhovnicească a cărei vechime se ridică la aproape 500 de ani. În jurul anului 1500, pe domeniul feudal al Cetății Neamțului, pe valea Pârâului Secu, se așează un grup de sihastri care vor întemeia mai apoi, în anul 1530, sub conducerea Ieroschimonahului Zosima, călugăr de la Mănăstirea Neamț, schitul cu același nume: Schitul lui Zosima.

Domnitorul Petru Rareș (1527-1546) a clădit biserica Schitului Zosima pe locul actualei biserici a cimitirului mănăstirii. Schitul a fost îngrădit cu zid de piatră în anul 1550 de către Doamna Elena, soția voievodului, și de fiii săi. Din acest zid se mai păstrează astăzi o mică parte: la intrarea în mănăstire, în dreptul actualei biserici a cimitirului, unde, în urmă cu cinci secole, fusese poarta de intrare în schit și clopotniță acestuia.

Același domnitor, Petru Rareș, în prima lui domnie, a întărit stăpânirea asupra pământurilor ce aparțineau moșiei Cetății Neamțului, daruindu-le călugărilor de pe valea Pârâului Secu. Episcopul Melchisedec Ștefănescu, vorbind despre începuturile Mănăstirii Secu, amintește că până în anul 1910, pe zidul clopotniței din mănăstire, în nișă unde se afla acum o frescă cu Sf. Ioan Botezătorul, se găsea pisania originală de la biserică construită de Voievodul Petru Rareș, pisanie care să deteriorat din cauza asprimii vremurilor.

În vremea voievozilor Alexandru Lapusneanu (1552-1561 și 1564-1568), Petru Schiopu (1574-1579 și 1581-1591) și Aron Tiranul (1591-1595), Schitul lui Zosima mai primește câteva danii spre folosință și întreținerea călugărilor sihastri din aceste locuri.

Spre sfârșitul veacului al XVIlea, Schitul lui Zosima cunoaște o dezvoltare deosebită, mai ales din punct de vedere economic: daniilor particulare li se adăugă acum danii și confirmări domnești, iar numele egumenului Dosoftei, unul dintre ucenicii lui Zosima, este des pomenit în pricinile de vecinătate cu mai vechii și puternicii călugări de la Mănăstirea Neamț.

În secolul al XVII-lea, Nestor Ureche, vornicul Țării de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche, împreună cu soția sa Mitrofana, ctitoresc mănăstirea de piatră, în formă de cetate dreptunghiulară, cu biserica mare în mijlocul zidurilor, căreia i-au fixat hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătorit în fiecare an la data de 29 august.

Nestor Ureche ajunsese în rândurile celor dintâi boieri ai Moldovei sub domnia lui Ieremia Movilă, prin bogăția casei sale, către care se îndreptau veniturile a peste 70 de sate, dar și prin istețimea minții. El avea demnitatea de Mare Vornic, fiind judecător principal al țării și „mai marele curții domnești”.

Marele boier a înzestrat aceasta ctitorie cu odoare, cărți și moșii, așa cum erau înzestrate toate mănăstirile domnești în vremea voievodului Ieremia Movilă. Pe atunci în scaunul Mitropoliei Moldovei era Gheorghe Movilă, fratele voievodului, egumen la Mănăstirea Secu fiind Ieroschimonahul Dosoftei.

După obicei, și la Secu numele ctitorului este menționat în pisania așezată pe peretele de sud al bisericii mari, pisanie originală scrisă frumos în limba slavonă, a cărei traducere o redam mai jos:

„Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu rugăciunile Preacuratei Născătoare de Dumnezeu și cu ale Sfântului Ioan Înaintemergătorul și cu ale tuturor sfinților, cu bunăvoință și îngăduința dreptcredinciosului domnului nostru Io Ieremia Movila Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn Țării Moldovei și a de Dumnezeu dăruiților săi fii Io Constantin și Alexandru Voievod și cu a celuilalt frate al său Simeon Movila Voievod și a copiilor săi; și cu binecuvântarea fratelui domniei lor Preasfințitului Gheorghe Moghila, Mitropolitul Sucevei, cu bună râvna dumnezeiască și cu adevărată avere de la Dumnezeu dăruită a adevăraților ctitori, sau făcut acest locaș dumnezeiesc și sau zidit spre lauda lui Dumnezeu celui Înalt, în numele Sfântului Slăvitului Prooroc Înaintemergătorul și Botezătorul lui Hristos Ioan și a cinstitei lui tăieri, de smeritul și mult greșitul și nevrednicul rob al Stăpânului Hristos, Nestor Ureche, Marele Vornic al Țării de Jos și de Doamna lui Mitrofana și de copiii lui: Vasile și Grigore și de alți de Dumnezeu dăruiți copii ai lor. Sfinților părinți petrecători din acest sfânt locaș ca să vă rugați lui Dumnezeu pentru noi mult greșiții robi ai lui Dumnezeu, Nestor Ureche și soția sa Mitrofana și pentru tot neamul lor și pentru iertarea păcatelor lor în vecii vecilor. Amin.

Și sau început a se zidi la anul 7110 (1602, n.r.), iunie 7, și să isprăvit în același an, octombrie 5.

Istoric: secu.mmb.ro

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente