Mitropolitul Andrei al Clujului, Maramureșului și Sălajului a oficiat luni Sfânta Liturghie la Mănăstirea Feleacu din județul Cluj. Comunitatea a cinstit-o pe Sf. Parascheva, ocrotitoarea bisericii ctitorite de Sf. Ștefan cel Mare pe acest loc în 1488.
Din sobor au făcut parte Arhid. Claudiu Grama, consilier eparhial pentru misiune și protocol, Părintele Dan Hognogi, Protopopul de Cluj I, Arhim. Alexandru Ghenț, starețul Mănăstirii Feleacu, pr. lect. univ. Daniel Mocanu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, și alți clerici invitați.
Părintele Mitropolit Andrei a enumerat mai multe virtuți necesare urmării lui Hristos: credința, frica de Dumnezeu, pocăința, înfrânarea și răbdarea.
„Nu s-a pomenit vreodată să fie un om care a luat-o pe calea lui Dumnezeu şi trăieşte frumos, să n-aibă multe necazuri, multe ispite, ori de la diavolul, ori de la semeni, ori de la firea sa slabă. Ce să facă atunci? Să rabde. Aceasta este singura soluţie, răbdarea: să rabde”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Andrei.
Pentru că, după răbdare, apare următoarea treaptă, „care este nădejdea: la orizontul vieţii sale se arată Domnul Iisus Hristos”.
„Mitropolia Clujului îşi are începuturile ei aici, în satul nostru”, a spus Arhim. Alexandru Ghenț după ce i-a oferit ierarhului în dar o icoană cu Sfânta Mahramă a Domnului.
„Doresc să specific faptul că această mănăstire, care are un dublu hram, Sfânta Treime și Sf. Cuv. Parascheva, este nu doar vatră monahală, ci, deopotrivă, este și parohie, oarecum îmbinând ceea ce este specificitatea monahismului transilvănean, care nu înseamnă doar întoarcere înspre rugăciune, ci și ieșire în cetate, Feleacul fiind astăzi o suburbie a Clujului și o comunitate într-o continuă dezvoltare”, a declarat, pentru Trinitas TV, Părintele Protopop Dan Hognogi.
La slujbă au participat oficialități locale, numeroși credincioși și un grup de elevi de la Școala Gimnazială „Ștefan Micle” din Feleacu. Răspunsurile liturgice au fost date de corul Parohiei Feleacu, dirijat de Viorica Chertes.
Despre Mănăstirea Feleacu
Satul Feleacu se află la 8 km distanță de Cluj-Napoca, unde era atestată o mănăstire încă din secolul al XI-lea. Noi dovezi despre existența unei mănăstiri în zonă datează apoi din secolul al XVI-lea și până în secolul al XVIII-lea, când autoritățile habsburgice au decis închiderea ei.
Reînființarea mănăstirii a avut loc în 1991, când Arhiepiscopul Teofil Herineanu a aprobat solicitarea comunității din Feleacu. Mănăstirea nu a fost reînființată pe vechea locație, ci în mijlocul satului Feleacu, din dorința de a include în ansamblul monahal și Biserica Episcopală „Sf. Parascheva” ctitorită de Sf. Ștefan cel Mare în 1488.
Complexul monahal mai cuprinde biserica nouă, cu hramul „Sfânta Troiță”, un paraclis închinat Sf. Voievod Ștefan cel Mare, chilii, stăreția, trapeza, casa parohială și capela mortuară din localitate, o casă-muzeu și o bibliotecă în care se păstrează aproximativ 3.000 de volume.
Prezența Sf. Ștefan cel Mare în Transilvania
În Transilvania mai există o biserică ctitorită de Sf. Ștefan cel Mare: cea de la Vad. Ctitoriile sale în Transilvania au fost favorizare de alianța cu Matia Corvin (1475), prin care voievodul primea proprietăți la Ciceu și Cetatea de Baltă.
Prezența lui Ștefan cel Mare în Transilvania era bine văzută în epocă. Sașii brașoveni îl chemau pe domnul Moldovei la 26 aprilie 1478 „cu mare dor și dragoste… să facă bunătatea să se apropie de această țară”, ca să o apere de pericolul otoman.
Foto credit: Mitropolia Clujului / Darius Echim
