De praznicul Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, schitul Locurele şi mănăstirea Lainici din judeţul Gorj au îmbrăcat straie de sărbătoare, serbându-şi hramul. Mii de credincioşi din întreaga ţară au trecut pragul stăreţiei Sfântului Irodion, într-un pelerinaj al credinţei lucrătoare şi al preaslăvirii lui Dumnezeu, după cum ne-a precizat Cătălin Cernătescu.
Binecuvântările s-au revărsat din belşug peste drept-slăvitorii creştini, prin slujirea mai multor ierarhi de seamă ai Bisericii Ortodoxe: Înaltpreasfinţitul Acad. Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului şi Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei.
Ceremoniile religioase prilejuite de hram au început de miercuri seara, prin săvârşirea slujbei Privegherii atât la Schitul Locurele cât şi în biserica mare a mănăstirii. Mulţi dintre iubitorii de prăznuire au străbătut pe picioare cei câţiva kilometri care despart mănăstirea de schitul aşezat la înălţimea taborică. Aici s-au putut bucura, la ceas de seară, de minunatele cântări bisericeşti interpretate în strană de Grupul psaltic „Sfântul Nicodim” de la Catedrala episcopală din Drobeta Turnu Severin, condus de protopsaltul Cătălin Cernătescu. Câteva sute de credincioşi s-au alăturat în rugăciune soborului de preoţi şi în ziua praznicului, adunându-se, cu mic, cu mare, în ograda schitului Locurele.
De aceeaşi bucurie, a duhului împlinit în bucuria comuniunii, au avut parte şi miile de pelerini care s-au perindat întreaga noapte pentru a se închina moaştelor Sfântului Irodion şi au rămas la mănăstirea Lainici, participând la Sfânta Liturghie de a doua zi, oficiată în sobor de arhierei, preoţi şi diaconi. Cântările liturgice au fost interpretate de un grup de psalţi din Craiova, conduşi de Prof. Victor Şapcă.
Înaltpreasfinţitul Acad. Dr. Irineu, Mitropolitul Olteniei, a pus la inimile cucernicilor creştini cuvânt de învăţătură: „Sărbătoarea de astăzi este aşezatăîn postul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu ca popas duhovnicesc înainte de serbarea Adormirii Maicii Domnului. Este un moment de reculegere, de aducere aminte de ceea ce Mântuitorul le-a arătat ucenicilor pe Muntele Taborului. Ca Praznic Împărătesc, Schimbarea la Faţă are o semnificaţie deosebită. Sărbătoarea fiind aşezatăîn mijlocul postului, credinciosii se pregătesc cu post şi rugăciune, ca uşurându-şi sufletele, să urce tainic cu Hristos pe Muntele Taborului şi să vada şi ei slava pe care Domnul a arătat-o Sfinţilor Apostoli. Noi parcurgem acest urcuş duhovnicesc cu fiecare Sfântă Liturghie, ca să ajungem la momentul desăvârşit al Sfintei Împărtăşanii. Când primim Trupul şi Sângele Domnului, suntem cuprinşi de fericirea pe care au simţit-o cei trei ucenici pe Muntele Taborului.
Hristos a ales trei ucenici ca săÎl însoţească, pentru că, după cum vedem în Sfânta Scriptură, mărturia a trei oameni este suficientă ca să adevereascăîmplinirea evenimentului din viaţa Mântuitorului. Astfel, mărturia Sfinţilor Apostoli şi cea a evangheliştilor este un adevăr istoric, teologic, duhovnicesc. Mai precizează Sfinţii Evanghelişti că Mântuitorul S-a schimbat la faţă cu şase zile înainte de răstignirea Sa, pentru a-Şi arăta Dumnezeirea şi a-i întări pe ucenici în credinţa lor. Acolo ei L-au văzut pe Domnul, pe Acela cu Care merseseră mai înainte pe drumurile Palestinei, dar de această datăîn altă formă, în altă ipostază. Evident că Sfinţii Apostoli au fost ridicaţi şi ei cu mintea şi sufletele deasupra celorlalţi oameni contemporani lor, căci asemenea descoperiri dumnezeieşti nu se pot vedea cu ochii omului păcătos. Şi ei s-au împărtăşit de energia dumnezeiască ce ieşea din trupul Mântuitorului unit cu firea divină. Şi apostolii, pătrunşi de energie, cresc în înţelegere, în descoperirea tainelor ce aveau să se descopere în Hristos. Îl văd pe Dumnezeul adevărat Care Se aratăîn Omul cunoscut de ei, văd că Domnul iubeşte lumea pe care o acceptăîn Persoana Sa. Sfinţii Apostoli se învrednicesc de arătarea slavei dumnezeieşti, a energiei care iese din Fiinţa lui Dumnezeu, pentru că Hristos este Dumnezeu adevărat din Care izvorăsc darurile şi puterea lucrătoare a Preasfintei Treimi. Mântuitorul a arătat pe Tabor că omul poate să stea de vorba cu Dumnezeu şi să se împărtăşească de slava Sa, după puterea lui de a-L cuprinde cu mintea, inima şi sufletul.”
După Sfânta Liturghie, ierarhii, preoţii şi credincioşii au luat parte la agapa pregătită cu purtarea de grijă a părintelui stareţ Ioachim, atât la mănăstire, cât şi la noua trapeză a schitului.
Sărbătoarea „Schimbării la Faţă a Domnului”, ca hram al Mănăstirii Lainici, se leagă de istoria Schitului Locurele. Cinstitul aşezământ monahal a fost temeluit între anii 1850 şi 1852, prin osteneala monahilor Luca şi Cleopa.
Hramul „Schimbarea la Faţă” se leagă de o veche tradiţie monahală, după care cei ce fac sihăstrie în munţi se aseamănă Apostolilor Petru, Ioan şi Iacov care pe Muntele Taborului au văzut minunea Schimbării la Faţă a Mântuitorului Hristos, aşa cum menţionează Sfintele Evanghelii.
