Simpozionul Internațional „Dimensiunea europeană a Sinodului Ecumenic de la Niceea” s-a încheiat joi la Craiova, după alte două zile pline de discuții, dezbateri, meditații duhovnicești și activități cultural-religioase.
Mitropolitul Irineu al Olteniei a susținut miercuri o prezentare în care a vorbit despre modul în care respectivul sinod a reglementat relația dintre Biserică și stat.
Sf. Constantin cel Mare a convocat Primul Sinod Ecumenic
Fără sprijinul Sf. Împ. Constantin cel Mare și fără logistica de la Constantinopol, episcopii nu s-ar fi putut întruni la Niceea, a subliniat Înaltpreasfinția Sa într-o comunicare prezentată miercuri, la Catedrala Arhiepiscopală Madona Dudu din Craiova.
Biserica a reprezentat pentru sfântul împărat „inima imperiului său”, în urma revelației personale avute înainte de bătălia de la Pons Milvius, a amintit Mitropolitul Olteniei.
Împăratul și clerul, împreună-slujitori pentru mântuirea poporului
„Episcopii adunați la Niceea reprezintă pentru el autoritatea dumnezeiască pe care Mântuitorul Hristos a transmis-o Sfinților Apostoli. Sfântul Constantin cel Mare vedea această autoritate în slujire și cu adevărat ierarhii sfinți de la Niceea erau slujitori, pe de o parte ai Cuvântului, iar pe de altă parte erau slujitori ai Tradiției Apostolice”, a spus Părintele Mitropolit Irineu.
„Așadar, Sfântul Constantin cel Mare a făcut această legătură între puterea lumească și puterea dumnezeiască. Puterea dumnezeiască avea locul stabilit în gândirea Sfântului Constantin cel Mare, iar ierarhii îi dădeau întâietatea de onoare, aceea de a fi în mijlocul lor.”
Ca reprezentant al autorității de stat, Sf. Constantin cel Mare a putut implementa hotărârile de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, pentru a combate erezia ariană și a păzi astfel Biserica.
Membrii Bisericii sunt și membri ai societății
Mitropolitul Irineu a mai subliniat că între cler și credincioși nu există o separație formală de tip Biserică versus stat. Explicația este simplă: Biserica nu este formată doar din cler: „Clerul și credincioșii fac parte din același popor al lui Dumnezeu, în mișcare spre Parusie”, a explicat Înaltpreasfinția Sa.
„Dinamica Bisericii se vede în istoria lumii și mai ales că Cel Care coordonează Biserica este Duhul Sfânt, care fiind Duhul Adevărului păstrează Biserica în Adevăr și în conlucrare.”
„Niciodată Biserica nu s-a separat de societate, pentru că cei care fac parte din Biserică sunt mădularele Trupului Tainic al Mântuitorului Hristos și de bună seamă că acestea cooperează, împărtășind darurile de la unul la altul, iar Capul Bisericii este Însuși Domnul și Cel Care Se îngrijește de acest organism divino-uman este Tatăl Cel Ceresc”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Irineu.
Mărturii din Germania și România
Principalul invitat al simpozionului, Episcopul Evanghelic Johann Schneider de Magdeburg, a explicat cum s-a ajuns la separația între Biserică și stat / societate în Germania – o combinație între eliminarea monarhiei, secularizarea averilor bisericești și lipsa de omogenitate religioasă (existau două denominații creștine concurente).
Dan Diaconu, prefectul judeţului Dolj, şi Mihail-Adrian Neațu, Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, au vorbit despre proiectele de colaborare ale autorităților județene cu Biserica, reafirmând angajamentul de a continuarea conlucrarea, iar lect. univ. dr. Lucian Dindirică a prezentat un referat despre Raportul Stat-Biserică în România şi Germania.
Lansare de volume tematice
Ultima zi a evenimentului a inclus lansarea unor volume tematice. O parte din lucrările prezentate sunt deja publicate la Editura Mitropoliei Olteniei, în volumul „The European Dimension of te First Ecumenical Council, Jubilee symposium on 1700th anniversary of the Holy Council of Nicaea”, îngrijit de Pr. dr. Constantin Băjău, Pr. dr. Adrian Lupu și Pr. dr. Sorin-Grigore Vulcănescu.
De asemenea, a fost lansată, în prezența autorilor, Adrian Marinescu și Alexandru Mihăilă, o lucrare în două volume intitulată „Sinodul I ecumenic de la Niceea (325)”.
Primul volum cuprinde o prezentare istorică și teologică amplă a contextului evenimentului, traducerea românească a documentelor sinodale, însoțite de note explicative, și fragmente din Viața lui Constantin de Eusebiu al Cezareei și Despre hotărârile Sinodului de la Niceea de Sfântul Atanasie cel Mare.
Al doilea, dedicat mărturiilor istoricilor post-niceeni (secolele IV-V), prezintă extrase din istoriile bisericești scrise atât de către ortodocși niceeni, cât și de arieni: Ghelasie de Cezareea, Filostorgiu, Socrate Scolasticul, Sozomen, Teodoret de Cir, Epifanie de Salamina, Rufin, Anonimul din Cizic.
Foto credit: Mitropolia Oltenei
