Festivalul Logos „Arte şi Har”, la Arad

Marţi seara, 5 mai, ora 18, s-au deschis la Teatrul clasic „Ioan Slavici” din Arad, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Timotei, Arhiepiscopul Aradului, manifestările Festivalului internaţional Logos, „Arte şi Har” (5 mai – 3 iunie 2015), dedicate copiilor şi tinerilor, celor ce iubesc artele, tuturor acelora care se deschid sau celor care se bucură de ele sau chiar au primit darul divin al creativităţii, după cum ne-a precizat Arhim. Teofan Mada, vicar eparhial, coordonator festival.

Festivalul este rodul parteneriatelor încheiate de Arhiepiscopia Aradului cu diverse instituţii publice, locale şi judeţene arădene, cum ar fi Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Arad, Teatrul clasic „Ioan Slavici”, reprezentanţi arădeni în Parlamentul României şi diverse Asociaţii ce reprezintă societatea civilă. Festivalul Logos se doreşte a fi un eveniment al comuniunii şi bucuriei, al deschiderii sociale, al asumării educative şi al responsabilităţii pastorale în parohii, dar şi al provocării şi disiminării credinţei creştine în societatea contemporană.La această ediţie participă 90 de copii şi tineri talentaţi, îndrumaţi de 15 coordonatori de grup şi alţi 18 coordonatori individuali, cu aptitudini remarcabile în toate artele, din grădiniţele, şcolile, liceele, colegiile şi universităţile băneţene, cu invitaţi din Rep. Moldova, Austria şi SUA.

În prima seară protagoniştii manifestărilor au fost copiii de la diferite grădiniţe din Arad, dar şi elevii şi elevele cu aptitudini artistice din toate liceele şi colegiile arădene, printre care se numără copiii premiaţi la diferite manifestări naţionale şi internaţionale de anvergură. Invitata serii a fost eleva Monica Prîlici, din Rep. Moldova, care se află invitată, cu întreaga familie, în cadrul manifestărilor organizate de Festivalul Logos. Din această primă seară nu au lipsit muzica clasică, diferite interpretări la pian, muzica folk, tradiţiile locale româneşti, scenete de teatru creştine, originale, create special pentru Festival, creaţiile marilor poeţi români, universul poveştilor româneşti, creştine şi diferite corale parohiale, formate din copii, tineri şi tinere. Festivalul păşeşte în întâmpinarea tinerilor, cu respect şi preţuire sinceră faţă de darurile lor artistice, prin evocarea acelor valenţe spirituale şi artistice ce izvorăsc din repertoriul cultural universal, dar mai ales din înălţătorul patrimoniu creştin, ortodox. Festivalul promovează toate artele, de la muzică la teatru creştin, afirmă dimensiunea moral-catehetică a filmului artistic şi documentar religios, promovând cunoaşterea etosului biblic şi patristic prin seminarii, simpozioane şi conferinţe publice, prin invitarea unor lectori din ţară şi din afară, care se dăruiesc problemelor şi nevoilor sociale, artistice şi culturale prezente ale tinerilor şi familiilor, ale şcolilor şi ale universităţilor.

Ce oferă Biserica lumii ? Spus mai simplu: Ce este nou şi unic în creştinătate? Răspunsul este Iisus Hristos, Cuvântul Întrupat al lui Dumnezeu. Întruparea lui Hristos, care este prin excelenţă o teofanie şi o antropofanie, şi care, prin Cruce, Înviere şi pogorârea Sf. Duh peste toată făptura, a desăvârşit şi a făcut transparentă Duhului lumea întreagă, prin aceasta transfigurând-o. Cuvântul creator al lui Dumnezeu – Dabar în ebraică, Verbum în latină, Logos în greacă – este Lumină, izvor al vieţii. Toate au fost create prin El şi nimic din ce a fost creat nu a fost creat fără El (cf. Ioan 1, 3). Iată pentru ce toate creaturile sunt fundamental bune şi poartă în ele amprenta lui Dumnezeu, o scânteie a luminii Sale. Cultura este legată de creativitatea dată oamenilor de Dumnezeu Însuşi, cărora li s-au dat sarcina de a acţiona ca persoane libere şi de a avea un statut responsabil în ceea ce priveşte lumea creată. Luat în accepţiunea sa filosofică, conceptul de cultură este fundamental: este activitatea prin care omul mediază sau umanizează lumea, începând cu propria sa natură. Omul devine om şi umanizează natura şi istoria prin limbajul său, prin munca sa, prin cele o mie şi una de activităţi sau maniere de a fi şi de a înfăptui. Lumea nu îi este dată omului gata confectionaţă, nici propria sa umanitate, care are nevoie de educaţie şi deprinderii. Transformându-şi lumea, omul se transformă pe el însuşi. Limbajul, ca putere comunicativă, şi posibilitatea de a ţine în viaţă şi de a avea grijă de lumea creată, dăruite oamenilor de Dumnezeu, sunt dovezi că pentru oameni Dumnezeu a rezervat o funcţie să spunem divină şi o responsabilitate. Cu alte cuvinte, cultura (arta în general), în forma sa pură şi nepângărită, este relaţionată cu autenticitatea umană.

Comentarii Facebook


Știri recente

Episcopia Canadei: Conferințele Postului Mare, online

Episcopia Ortodoxă Română a Canadei vă invită la seria de întâlniri duhovnicești „Conferințele Postului Mare 2021 – «Prin ușile pocăinței spre bucuria Învierii»”. Întâlnirile vor fi transmise online (via Zoom/Facebook) în primele cinci duminici ale…