Evocări și mărturii despre Constantin Brâncuși

Reprezentanți ai Patriarhiei Române, ai Academiei Române, ai Guvernului și ai Parlamentului României, personalități ale culturii și vieții publice românești, precum și iubitori de cultură au participat marți seară la cinematograful Scala din București la un eveniment dedicat marelui artist român Constantin Brâncuși, cu prilejul împlinirii a 137 de ani de la naștere. Evenimentul s-a dorit să fie și un îndemn pentru împlinirea solicitărilor de repatriere a osemintelor părintelui sculpturii moderne, informează „Ziarul Lumina”.

„Mor cu sufletul neîmpăcat că nu pot să-mi dau sufletul în țara mea și voi putrezi în pământ străin, departe de ființa cea mai dragă, mama mea.” Acestea au fost cuvintele mărturisite de Constantin Brâncuși către ierarhul român de la Paris, Teofil Ionescu, cu câteva clipe înainte de trecerea sa la Domnul, întâmplată la 16 martie 1957. Aceste cuvinte, pline de durere și dor, au rămas posterității drept testamentul marelui artist român. Pentru noi, românii, dorul este cel mai frumos și drag cuvânt, și acesta

l-a îndemnat pe scriitorul Laurian Stănchescu să organizeze numeroase acțiuni prin care dorește să conștientizeze reprezentanții țării noastre de importanța pentru cultura românească a repatrierii osemintelor lui Constantin Brâncuși. Alături de demersul scriitorului se află și Patriarhia Română, și numeroase instituții de stat și culturale. Din partea Patriarhiei Române au participat pr. consilier patriarhal Nicolae Dascălu, coordonatorul Centrului de Presă Basilica, și pr. consilier patriarhal Constantin Stoica, de la Biroul de presă și relații publice. Cu acest prilej, pr. Nicolae Dascălu a precizat că Biserica Ortodoxă Română, în calitate de mamă spirituală, este mereu aproape de acest patriarh al artei universale, întrucât și el a fost legat, atât prin simțire, cât și prin gândire, operă și viața de fiecare zi, de tradiția Bisericii Ortodoxe. „De mic copil a fost atașat de Biserică și în cursul vieții sale a fost un om al Bisericii nu numai prin modul de a fi, ci și prin atașamentul față de bisericile de la Craiova, București sau chiar de la Paris. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a publicat o carte, intitulată «Brâncuși, sculptor ortodox», în care identifică elemente ale universului liturgic ortodox în ansamblul monumental de la Târgu-Jiu. Nu în ultimul rând, în aforismele lui Constantin Brâncuși transpare duhul bunătății, al bucuriei Duhului Sfânt pentru că de fapt, așa cum spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, «materia sculptată este o epifanie a luminii Creatorului». Brâncuși este dintr-odată un ortodox, un om care practică religia străbună și, în același timp, un om care îmbină în arta sa, în chip genial, frumusețile spiritualității noastre, ale rădăcinilor arhaice geto-dacice ale poporului român și face totodată o legătură între Orient și Occident. Prin aceasta, Brâncuși rămâne nemuritor nu numai în arta universală, ci și în istoria și tradiția Bisericii Ortodoxe Române”, a subliniat pr. Nicolae Dascălu, coordonatorul Centrului de Presă Basilica.

Totodată, despre înțelepciunea țăranului român și genialitatea poporului român, care s-a reflectat în mod sublim și în persoana lui Constantin Brâncuși, a vorbit Mariana Câmpeanu, ministrul muncii. În acest sens, a menționat cuvintele pe care Brâncuși le-a spus despre viața și opera sa: „Pași pe nisipul eternității”. De asemenea, regizorul Geo Saizescu a mărturisit puternicul sentiment al apartenenței la zona unde a trăit și a locuit Brâncuși, iar Al. G. Croitoru a recitat câteva poeme dedicate părintelui sculpturii moderne. Acestor persoane, cât și altor reprezentanți ai instituțiilor amintite le-au fost conferite ordine culturale internaționale de către Societatea internațională „Constantin Brâncuși” din Canada. Ordinul conferit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost înmânat părintelui consilier patriarhal Nicolae Dascălu. Evenimentul a cuprins și momente speciale, precum proiecții de fotografii și fragmente din filme documentare, muzică și teatru.

„Hobița l-a chemat mereu, îl cheamă”

Constantin Brâncuși, deși avea o situație financiară bună, nu și-a cumpărat vreo casă în Paris, pentru că a dorit să se întoarcă pe meleagurile natale, la Hobița, să își ridice o casă, precum acele case trainice de acolo. În două cereri de repatriere, în 1951 și 1955, Brâncuși a vrut să se întoarcă în țară și să doneze tot tezaurul său României, fapt respins de fiecare dată. Abia în ziua înmormântării sale, regimul a aprobat cererea nepoatei sale, Ioana Brâncuși, de a-l aduce în țară, fiindcă era grav bolnav. Astfel, opera părintelui sculpturii moderne a rămas în patrimoniul Franței, iar osemintele sale se află înhumate în cimitirul Montparnasse, alături de alte rămășițe pământești.

Nu știm de câte asemenea evenimente omagiale vom mai avea parte până când osemintele lui Brâncuși vor fi repatri-ate, dar până atunci ne alinăm dorul cu speranța, rămânându-ne în suflet cuvintele stră-strănepoatei lui Constantin Brâncuși, învățătoarea Bia Brâncuși: „Hobița l-a chemat mereu, îl cheamă. Cu glas stins de mamă, să vină de unde a plecat. Cu durere și inima arsă îl cheamă să vină acasă. Casa natală e acum o ruină. Nimeni nu știe cine e de vină și îl cheamă. Îl cheamă întruna să vină”.

Comentarii Facebook


Știri recente

Mănăstirea Mușinoaele are un nou stareţ

Ieromonahul Sofronie Nechita este noul stareţ al Mănăstirii Mușinoaele din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei. Părintele a fost prezentat obştii duminică de Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, care şi-a exprimat convingerea că noul stareţ va continua cu aceeași…