Evadarea de pe cruce

Pe un post de televiziune privată am auzit de curând o reclamă care sună cam așa: „Crezi că poți schimba societatea în care trăiești? Crezi că este posibilă o lume mai bună? Noi spunem că da. Acum ai șansa să transformi visul. O societate unde tu îți alegi regulile și legile după care vrei să trăiești.”

Toți ne dorim o lume mai bună, o lume fără corupție, o lume dreaptă, o lume cinstită. Dar nu trebuie să uităm un lucru, și anume faptul că linia care separă binele de rău trece exact prin centrul inimii noastre. Așa spunea Fiodor Mihailovici Dostoievski. Or, pentru a scăpa de rău, pentru ca lumea aceasta în care trăim să fie mai bună trebuie ca răul din inimile noastre să moară, fie și cât de puțin. Reclama de care v-am vorbit la început conține o intuiție dreaptă: cea a conștientizării lumii căzute în care existăm și a căutării binelui într-o societate nouă. Dar o societate unde regulile, principiile conform cărora să trăiești sunt alese după bunul tău plac este, așa cum se intitulează și site-ul unde găsiți promo-ul cu pricina, o utopie. Adică un loc inexistent, un proiect, o concepție imaginară, fantezistă, irealizabilă. Istoria universală a consemnat multe încercări de schimbare radicală a paradigmei lumii, ultima mai serioasă începând odată cu Revoluția franceză, când s-a vrut eliminarea cu totul a lui Dumnezeu din ecuația vieții oamenilor. Dumnezeu ca un gentleman S-a retras de acolo de unde nu era dorit, dar apoi Nietzsche a început să strige că Dumnezeu a murit, că s-a făcut întuneric și frig în suflete.

Mai multe informații în Lumina de Duminică.

Comentarii Facebook


Știri recente