La Facultatea de Filosofie din cadrul Universității București s-a desfășurat, în perioada 2-6 septembrie, a III-a ediție a cursului de vară „Știință, religie și filosofie”. Oameni de știință, teologi și filosofi au vorbit publicului despre importanța eticii pentru știință și tehnologie, relația dintre religie și morală și despre relevanța eticii în politică.
Prelegerile din cadrul cursului de vară au reprezentat o oportunitate de informare privind unele aspecte care au declanșat o intensă dezbatere în societățile europene, fondate pe valori etice și drepturi fundamentale precum: demnitatea umană, libertatea, democrația, pluralismul, solidaritatea, integritatea, nediscriminarea, după cum a precizat pentru Ziarul Lumina organizatorul cursului, lector univ. dr. Marin Bălan, de la Facultatea de Filosofie a Universității din București.
Joi, 5 septembrie, în cadrul cursului au fost invitați și reprezentanți ai facultăților de teologie ortodoxă din București și Iași. Conf. dr. Adrian Lemeni, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, a vorbit despre asumarea tainei și demnității persoanei în contextul sistemului tehnologizat actual. De la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași a fost invitat diac. asist. dr. Adrian-Sorin Mihalache, care a dezbătut tema intitulată „Știința interiorității și cuantificarea eului. Teologia ortodoxă și neuroștiințele despre viața lăuntrică și dominația recentă a tehnologiilor”. „În ultimii 200 de ani există o turnură a preocupărilor filosofice și științifice în mod neașteptat către interioritate. Filosofia s-a întors către interioritatea omului odată cu fenomenologia. În fenomenologie există o răsturnare de situație pentru că o mare perioadă de timp filosofia a încercat să înțeleagă lumea vizând o cunoaștere obiectivă și bizuindu-se foarte mult pe rațiune. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, câteva mari proiecte de formalizare a matematicii au constatat că nu se poate realiza o descriere exhaustivă a matematicii, a logicii, și nu se poate fundamenta matematica în mod deplin. Câțiva filosofi, între care și Husserl, au încercat să vadă cum se poate întemeia matematica și, la sfârșitul constatărilor lor, stă de fapt intuiția. Cu această ocazie, s-a reintrodus în discuția cunoașterii subiectul personal, adică omul. Există o rădăcină în om a tuturor conceptelor; omul este cel care cunoaște și intuiția este la baza tuturor cunoașterilor raționale. Fenomenologia a adus încet, încet în discuție subiectul personal. Aceasta convine foarte mult teologiei, pentru că, fără persoană, noi nu avem cunoaștere. Ulterior, foarte multe domenii din psihologie și din științe au început să repună în discuție interioritatea omenească. De exemplu, o perioadă de timp, psihologia a vorbit de inteligență, ca inteligență de calcul sau inteligență academică; după aceea au început să-și dea seama că fațetele persoanei umane sunt mult mai complexe și omul nu poate fi caracterizat numai de inteligența de calcul. Astfel, au introdus foarte multe alte inteligențe: inteligența chinestezică, inteligența muzicală, socială, emoțională, intrapersonală etc. Apoi s-a ajuns să se vorbească de inteligența spirituală. Și medicina a început să vorbească despre interioritatea omului pentru că a constatat că multe dintre emoțiile negative declanșează boli și există o legătură între psihic și somatic și așa a apărut psihosomatica. De asemenea, există o legătură între tristețe și slăbirea sistemului imunitar și așa a apărut psihoneuroimunologia. În mod neașteptat, deci, știința a început să vorbească despre sentimente, despre emoții, despre legătura dintre psihism și trup, lucruri care nu erau posibile în urmă cu un secol și jumătate. Al treilea val este reprezentat de tehnologie. Au apărut tehnologii orientate spre universul personal al omului. Ideea aceasta este reluată de curentul care se numește «cuantificarea eului» și aici este vorba despre o industrie întreagă de gadgeturi care produce dispozitive electronice de automonitorizare a corpului, o supraveghere somatică. În felul acesta omul ajunge să-și autocalibreze viața către un tip de fericire pe care și-l proiectează personal pentru că el simte fizic. E foarte interesant pentru că și filosofia și științele și tehnologia au început să se intereseze de interioritatea omului, pentru că simpla viață a omului, care consumă și care se distrează, nu oferă fericirea”, a spus diac. asist. dr. Adrian-Sorin Mihalache.
În cadrul cursului de vară au mai vorbit: Cristian Iftode, Facultatea de Filosofie din București; Valentin Mureșan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București; Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București; Cristian Ciocan, Institutul de Filosofie „Alexandru Dragomir”, București; Ion Vezeanu, Facultatea de Filosofie, Universitatea Grenoble 2; Adrian Miroiu, Facultatea de Științe Politice, SNSPA București; Marin Bălan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București; Mircea Flonta, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București; Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București; Costea Munteanu, Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE, București; Ion Ceapraz, Școala doctorală – Filosofie, Universitatea de Vest, Timișoara; Ion Tănăsescu, Institutul de Filosofie și Psihologie „C. Rădulescu-Motru”, Academia Română; Ștefan Trăușan-Marcu, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica, București; Sebastian Mateescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București.
