Episcopul Ignatie al Huşilor a slujit şi a predicat duminică la Mănăstirea Floreşti din Protopopiatul Bârlad. În cuvântul său, ierarhul a vorbit despre personalitatea Sfântului Apostol Toma, numit în mod nedrept în popor „necredinciosul”, menţionând că este „patronul celor care vor să se informeze de la sursă”.
Ierarhul l-a numit aşa deoarece Sfântul Toma a vrut să îşi spulbere orice urmă de îndoială în urma unei interacţiuni directe cu Hristos Domnul, adică să se convingă de la sursă de realitatea Învierii.
„Toma nu a fost necredincios”, a spus Preasfinţia Sa.
„L-am putea numi, mai degrabă, Toma «nelămuritul», cel care a avut curajul să le spună celorlalţi apostoli că el nu va crede că Domnul a înviat cu adevărat până ce nu Îl va vedea în carne şi oase. Avea nevoie de o dovadă empirică, palpabilă. Avea nevoie să Îl vadă cu ochii săi, ca din această vedere să se nască credinţa. Din îndoiala lui să se nască credinţa. Îndoiala ar trebui să se numească «moaşa» credinţei”.
Episcopul a subliniat că în Biserica lui Hristos nu ni se cere să excludem raţiunea din procesul credinţei.
„Întâlnirea lui Toma cu Hristos Cel înviat spulberă una din prejudecăţile pe care le au cei care nu sunt extrem de apropiaţi de învăţătura Bisericii. Aceştia ne spun că a fi credincios înseamnă a accepta adevărurile de credinţă fără să le treci prin filtrul raţiunii, fără un efort de înţelegere. După ei, credinţa nu ar fi altceva decât o respingere a tot ceea ce numim cunoaştere”.
„Duminica de astăzi ne pune în faţa unui adevăr fundamental al Bisericii, în care credem toţi cei care suntem ucenici ai lui Hristos. Nu ni se cere să acceptăm adevărurile de credinţă fără efortul nostru de cunoaştere, fără ca noi să ne străduim să înţelegem ceea ce Hristos ne-a lăsat drept moştenire în Evanghelia Sa”.
„Dacă Dumnezeu ar fi vrut să fim bigoţi, încuiaţi la minte, cu siguranţă nu ar fi existat evenimentul întâlnirii lui Toma cu Hristos Cel înviat”.
Preasfinţia Sa a explicat faptul că Dumnezeu aşteaptă de la fiecare dintre noi, în primul rând, să fim sinceri, să Îl căutăm şi să Îi mărturisim inclusiv îndoielile noastre.
„Orice om credincios, sincer cu sine însuşi, a avut momente în care s-a îndoit de cele ale credinţei. Dumnezeu nu ne vrea falşi şi ipocriţi, să demonstrăm că avem o credinţă de monolit, intangibilă. Vrea să fim sinceri cu noi înşine. Dacă avem îndoieli, să avem curajul să I le mărturisim. Numai în felul acesta, dacă mărturisim îndoiala pe care o avem cu privire la credinţă, putem să primim certitudinea ei”.
Mănăstirea Floreşti a fost înfiinţată în anul 1590 de vornicul Ţării de Sus, Cârstea Ghenovici şi jupâneasa Anghelina.
Foto credit: Episcopia Huşilor
