Preasfințitului Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, a transmis un mesaj miercuri, cu prilejul Zilei Limbii Române, în care arată întrepătrunderea dintre istoria limbii române și istoria Bisericii Ortodoxe Române, din moment ce primele cărți în limba română au fost cărțile credinței.
„Data de 31 august are o solemnitate aparte pentru toți românii, indiferent de locul în care se află, pentru că această zi este dedicată Limbii române”, transmite părintele episcop.
„Despre Limba română, Alexei Mateevici, unul dintre scriitorii români reprezentativi, amintește, foarte frumos, că este «Limbă aleasă să ridice slava-n ceruri, să ne spuie-n hram şi-acasă veșnicele adevăruri. Limba noastră-i limbă sfântă, limba vechilor cazanii, care o plâng şi care o cântă pe la vatra lor țăranii».”
„Așadar, Ziua Limbii române este, deopotrivă, o sărbătoare a identității culturale și religioase românești, este un moment și un monument de cultivare a demnității românilor, este un «praznic» al românilor și al românismului”, precizează ierarhul.
„Pe de altă parte, existența unei zile închinate Limbii române este și mărturia intangibilă a eforturilor pe care înaintașii noștri le-au depus pentru păstrarea și transmiterea graiului național”, subliniază în continuare Preasfințitul Părinte Ieronim.
„Iar între aceste eforturi nu trebuie uitate cele ale Bisericii noastre strămoșești, care, asemenea unei mame grijulii, s-a străduit pentru «nașterea» și «creșterea» Limbii române.”
„Începând cu diaconul Coresi și cu al lui Catehism, publicat în 1559, la Brașov, lucrare reprezentativă ce reunește două dintre comorile sfinte ale românilor, limba și credința, putem afirma că Limba română a crescut și s-a dezvoltat în «tinda» Bisericii, iar la plămădirea ei au participat ierarhi, preoți, teologi și mireni erudiți, toți ancorați în realitatea mântuitoare a prezenței și a lucrării lui Dumnezeu în lume”, explică Episcopul Daciei Felix.
„Din acest motiv, multe dintre manuscrisele și tipăriturile care alcătuiesc patrimoniul cultural național se găsesc în muzeele, în arhivele și în bibliotecile mănăstirilor, acolo unde, odinioară, au trudit mulți ctitori creștini de cultură românească, precum: Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei (pomenit de către Biserica Ortodoxă Română la 30 august, chiar în ajunul Zilei Limbii Române), Sfântul Ierarh Dosoftei, întâiul nostru poet, Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, autorul Didahiilor dar și al unor numeroase cărți de cult în limba română, Mitropolitul Veniamin Costache, Sfântul Ierarh Petru Movilă, Sfântul Ierarh Simeon Ștefan, cel care a tipărit Noul Testament și Psaltirea. Iar exemplele pot continua.”
„Astăzi, în fața unei istorii atât de bogate în exemple de eroi cărturari înțelepți și de vrednici mărturisitori ai credinței, care au vegheat la cultivarea Limbii române, suntem chemați, în calitate de moștenitori ai acestui tezaur neprețuit, să ne găsim și noi puterea și ambiția de a duce mai departe și de a promova limba noastră națională, care este, iată!, element de coeziune și de apropiere între români, dar și mărturie prețioasă despre identitatea neamului românesc”, subliniază ierarhul.
„Așa precum fiecare persoană manifestă o grijă aparte pentru bunurile sale cele mai de preț, așa se cuvine să păstrăm și limba noastră românească, ca pe o «piatră scumpă» a identității noastre naționale, a culturii și a credinței noastre strămoșești.”
„Îi felicităm pe toți cei care s-au implicat și se implică activ în cultivarea, înfrumusețarea, promovarea și transmiterea Limbii Române și ne rugăm lui Dumnezeu «să le mângâie inimile și să îi întărească spre tot lucrul şi cuvântul bun» (II Tesaloniceni 2, 17)”, încheie Preasfințitul Părinte Ieronim.
Preasfințitul Părinte Ieronim a fost ales de Sfântul Sinod în demnitatea de Episcop al Daciei Felix în data de 5 iulie 2022.
Românii din Serbia au organizat miercuri, la Vârșeț, în Banatul Sârbesc (provincia Voivodina), Ziua Limbii Române.
Vezi și:
Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
