Dinogeția, mănăstirea din cerdacul Dobrogei

„Ziua de astăzi mi-a adus împlinirea unei dorințe pe care o aveam de mult, aceea de a vedea Dinogeția, acolo unde a curs atâta sânge de martiri în Antichitatea creștină…” Așa nota în jurnalul său, pe 22 iunie 1921, Arhiepiscopul catolic al Bucureștiului, Raymund Netzhammer, intuind, atunci când încă nu începuseră săpăturile, că în antica cetate a Dinogeției creștinii primelor secole Îl mărturisiseră pe Hristos, sfințind cu sângele lor pământul anticei Scythii Minor. Astăzi, în același loc, părinții de la Mănăstirea Dinogeția-Garvăn întregesc cu nevoirea lor jertfa acestor martiri.

Niciunde în țară nu simți parcă atât de tenace chemarea adâncului ca în Dobrogea străbună. Trăiești în această parte de țară o anume pace și o taină, aproape materiale, care te îmbracă într-un liniștitor veșmânt de lumină. O așteptare răsplătită din plin îți umple sufletul, pregătindu-ți-l pentru ospățul spiritual dobândit într-o mănăstire, într-o biserică sau între zidurile unei bazilici antice, stare care-ți vindecă rătăcirea, îți liniștește căutarea, îți alungă îndoiala. Din Dobrogea nu te poți întoarce în lume decât cu dureri în umeri, căci acolo, cu siguranță, mugurii unor aripi cearcă a-ncolți. Așa s-a întâmplat și cu noi după ce ne-am ospătat din taina Mănăstirii Dinogeția-Garvăn, comuna Jijila, din Episcopia Tulcii.

Mai multe informații în Ziarul Lumina.

Comentarii Facebook


Știri recente