Clericii din județul Prahova s-au reunit marți în conferință preoțească sub președinția Patriarhului României. Una dintre prezentări a expus mișcarea de înnoire adusă de Sfântul Paisie de la Neamț în monahismul din Țările Române.
Referatul, realizat de Pr. prof. univ. Mihail-Simion Săsăujan, s-a intitulat „Sfântul Paisie de la Neamț și mișcarea de înnoire duhovnicească a monahismului ortodox în Țările Române, în secolul al XVIII-lea. Context istoric și bisericesc”.
Cum trebuie să fie un stareț
Părintele Mihail Săsăujan a menționat că pentru a îndruma duhovnicește pe cei aproximativ 700 de călugări care se aflau sub ascultarea sa, Sfântul Paisie avea în atenție trei aspecte foarte importante: lectura Sfintei Scripturi, traducerea textelor patristice și rugăciunea minții.
„Repeta adesea cuvântul acesta că «dacă setea de Cuvântul lui Dumnezeu, adică de studiul Scripturii și al textelor Sfinților Părinți, va scădea, atunci în locul acestora va apărea între ei nepăsarea sau dezbinarea»”, a spus părintele profesor.
Potrivit Sfântului Paisie, starețul unei mănăstiri trebuie să fie „smerit, blând, neprihănit, pașnic, dar lucrul cel mai de trebuință pentru mântuirea tuturor este ca el să știe cum să călăuzească sufletul fraților după poruncile Domnului și învățăturile Părinților”.
Pr. Mihail a precizat că după îndrumările Cuviosului Paisie spovedania fraților din obște se făcea în fiecare seară, iar pentru cei mai sporiți duhovnicește o dată la trei zile.
Părintele profesor a mai explicat că Sfântul Paisie a găsit în Țările Române un isihasm deja existent încă din secolul al paisprezecelea, dar meritul său este că a adus tema rugăciunii minții în comunitatea de obște.
„Isihaști foarte activi și bine organizați”
La finalul prezentării, Patriarhul României a avut câteva remarci privitoare la modul în care era organizată viața de obște sub conducerea Sfântului Paisie.
Preafericirea Sa a subliniat că sfântul nu făcea deosebire între monahii de diferite neamuri pe care îi îndruma căci toți erau fiii săi duhovnicești. Patriarhul a amintit relatările unui grec care s-a mirat câtă ordine și curățenie a găsit în mănăstire.
Acesta a menționat că de două ori pe săptămână se spăla îmbrăcămintea tuturor monahilor și de două sau trei ori pe zi se aerisea bolnița (infirmeria). Predicile se țineau într-o seară în slavonă și într-o seară în română.
„Aceștia erau isihaști foarte activi și bine organizați, nu doar contemplativi. Erau foarte rugători noaptea, în chilie și foarte harnici ziua”, a spus Patriarhul Daniel.
Părintele Patriarh a spus că se găsesc bilete în arhiva mănăstirii, scrise de mâna Cuviosului Paisie, prin care încredința monahilor ascultări: la fân, la lemne etc.
„Sfântul Paisie a fost într-adevăr un om foarte harnic și foarte înțelept”, a concluzionat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Conferinţa pastoral-misionară semestrială de toamnă a clerului din Arhiepiscopia Bucureştilor a avut loc la Palatul Patriarhiei. Luni s-au reunit preoţii și diaconii din Capitală şi judeţul Ilfov iar marți cei din Prahova. Au participat inclusiv preoţii de caritate, preoţii misionari din unităţile de învăţământ, preoţii militari şi preoţii slujitori la cimitirele de stat.
Cuvântul Patriarhului Daniel la eveniment s-a intitulat „Rugăciunea neîncetată dăruiește creştinului pacea, bucuria şi lumina slavei taborice a Preasfintei Treimi”. Vezi textul integral.
Au mai avut prelegeri: Diaconul Mihai‑Iulian Grobnicu – „Rugăciunea, vreme a descoperirii dumnezeiești, în învățătura Sfântului Simeon Noul Teolog” și diaconul Florin‑Ciprian Petre – „Metodele pre‑palamite și sinteza Sfântului Grigorie Palama”.
Întrunirea a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, în Catedrala mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal.
Foto credit: Ziarul Lumina / Mihnea Păduraru
