La sediul din Bruxelles al Parlamentului European a avut loc marți, 20 Septembrie 2011, o dezbatere asupra intensificării fenomenului extremismului religios în întreaga lume, și a impactului acestei evoluții asupra continentului European, după cum ne informează orthodoxero.eu.
„Crimă în numele lui Dumnezeu” – aceasta este formula prin care europarlamentari, lideri politici și religioși, dar și profesori și cercetători din întreaga lume și-au propus să atragă atenția asupra intensificării fără precedent a fenomenului extremismului religios în diferite părți ale globului. Întâlnirea a fost organizată de către Dr. Charles Tannock, europarlamentar britanic, cu sprijinul comunității religioase musulmane Ahmadiyya, din Marea Britanie.
În deschiderea întâlnirii, s-a subliniat faptul că extremismul religios își are rădăcinile într-o interpretare distorsionată a religiei – fie aceasta islamică, creștină sau de alt fel – și urmărește justificarea morală a ceea ce este, de fapt, crimă cu sânge rece, în numele divinității. Acest lucru este valabil atât în cazurile când conexiunea cu elementul religios se face în mod deschis și direct, cât și atunci când legătura este mai subtilă și, aparent, de importanță secundară.
Dr. Tannock a atras atenția asupra faptului că acest fenomen reprezintă astăzi cea mai mare amenințare la adresa securității mondiale, prin aceea că în astfel de cazuri „inamicul” nu poate fi localizat, ori identificat cu o țară, un guvern sau grup dintr-un anumit spațiu geografic. „Pur și simplu, nu știi cine-ți este dușmanul. Pe de altă parte, trebuie să reținem că Europa are ea însăși o istorie foarte bogată la acest capitol – e suficient să menționăm aici lungile și sângeroasele confruntări dintre catolici și protestanți – așa că ar fi incorect să asociem extremismul religios în mod exclusiv tradiției religioase musulmane. Pe de altă parte, este clar că amenințările teroriste musulmane sunt cele care ne-au schimbat efectiv viața în ultimii zece ani, și au generat discuții interminabile asupra modului în care guvernele pot oferi un răspuns eficient acestor amenințări, păstrând totodată neatinsă libertatea cetățenilor.”
Nu mai puțin important, Dr. Tannock a subliniat că, în mod evident, unele țări fac prea puțin pentru eliminarea pericolului terorist de origine religioasă, dând exemplul Arabiei Saudite, stat al cărei familie regală a oferit recent sprijin financiar pentru editarea, în Marea Britanie, a unor materiale jignitoare la adresa creștinilor și evreilor. „În astfel de cazuri – a adăugat Tannock – precum și în cazul țărilor majoritar musulmane în care minoritățile creștine sunt în mod evident victime ale persecuțiilor, precum Irak ori Egipt, Uniunea Europeană ar trebui să intervină ferm, suspendând toate acordurile în vigoare.”
La rândul său, Dr. John Bew, co-director al Centrului Internațional pentru Studierea Radicalizării, din Londra, menționând varietatea opiniilor din lumea academică, și-a exprimat convingerea că rădăcinile extremismului religios sunt, în primul rând, de natură ideologică. Potrivid lui Bew, tinerii musulmani sunt atrași de mesaje bine structurate și foarte eficient distribuite prin intermediul rețelelor de socializare online, mesaje care prezintă jihadul drept culmea cea mai înaltă a experienței religioase. „Mai mult, aceleași rețele de socializare permit celor atrași de astfel de mesaje să intre în legătură unii cu alții, lucru care ar fi fost mult mai greu cu câteva decenii sau chiar cu câțiva ani în urmă. Este, așadar, evident că prezența pe Internet a extremiștilor musulmani este net superioară numărului lor și procentului pe care ei îl reprezintă în cadrul comunității musulmane mondiale.” Dr. Bew a atras apoi atenția că, precum este perfect adevărat că nu toți musulmanii sunt teroriști, lumea trebuie să accepte și ideea că cei care critică acest fenomen nu trebuie automat catalogați ca adepți ai unor ideologii anti-musulmane.
Ultima dintre cei care au luat cuvântul, Sofia Lemmetyinen, a reprezentat Christian Solidarity Worldwide, o organizație non-guvernamentală internațională care se ocupă cu monitorizarea cazurilor de încălcare a libertății religioase. Potrivit acesteia, astfel de cazuri sunt înregistrate, în prezent, în 60 de state de pe toate continentele. Mai îngrijorător, luând în calcul și numărul de locuitori ai acestor state, se ajunge la concluzia că 70% din populația planetei trăiește în țări în care au loc încălcări sistematice ale libertății religioase. Lucrurile se complică încă și mai mult atunci când, precum în Pakistan ori Indonezia, violențele îndreptate împotriva minorităților religioase au primit chiar sprijin legislativ, prin adoptarea unor legi discriminatorii.
Lemmetyinen a atras de asemenea atenția că, cel mai adesea, creștinii sunt victimele situațiilor discriminatorii: „De exemplu, în anul 2010, în Indonezia, din 90 de cazuri documentate de ilegalități împotriva minorităților religioase, 75 au fost îndreptate împotriva creștinilor, și numai 15 împotriva minorității hinduse,” a declarat aceasta. Cât despre soluții, Lemmetyinen a apreciat că, pe termen scurt, UE trebuie să arate clar, în cadrul relațiilor sale diplomatice internaționale, că libertatea religioasă reprezintă un drept esențial, a cărui încălcare de către statele partenere nu poate fi acceptată. De asemenea, statele în cauză trebuie stimulate să aplice legislații care să prevadă sentințe dure pentru încălcarea acestui drept. Pe termen lung, însă, este necesară dezvoltarea unei strategii educaționale care să promoveze respectul reciproc între cetățeni aparținând unor tradiții religioase și culturale diferite.
